Acesta a declarat că Ungaria trebuie să se pregătească pentru a rămâne în afara războiului, iar pentru aceasta trebuie să întreţină relaţii bune cu toate centrele de putere din lume. Este esenţial ca fiecare mare putere să fie interesată economic şi financiar în succesul Ungariei, astfel încât nimeni să nu fie interesat de distrugerea sau slăbirea ţării.
Condiţia rămânerii în afara războiului este să avem forţa de a ne apăra – a subliniat premierul, adăugând că „mai sunt lucruri de făcut, deşi cheltuielile pentru apărare au ajuns deja la 1 750 de miliarde de forinţi (4,41 miliarde euro)”.
Viktor Orbán a subliniat importanţa superiorităţii în resursele umane. Potrivit acestuia, în Uniunea Europeană, Ungaria cheltuieşte astăzi cel mai mult pentru educaţie, raportat la PIB , cu siguranţă în domeniul învăţământului superior. De asemenea, Ungaria este lider regional în formarea profesională. Trei universităţi din Ungaria se află în primele două procente la nivel mondial, iar alte nouă în topul primelor cinci procente.
Şeful guvernului de la Budapesta a adăugat că politica externă şi strategia naţională a Ungariei trebuie să urmărească echilibrul, dacă vrem să trăim deceniile următoare ca naţiune, ca naţiune maghiară”.
În concluzie, Viktor Orbán a declarat că umbrele ameninţătoare ale unui război mondial sunt deja vizibile, iar războiul european este o realitate. „Nu va fi un război european – el există deja”, a afirmat premierul, referindu-se la războiul dintre Rusia şi Ucraina ca la un conflict de natură europeană.
Potrivit evaluării sale, politica occidentală descrie conflictul ruso-ucrainean ca o confruntare între democraţii şi regimuri autoritare, însă în realitate apropierea Ucrainei de Occident a dus la dezechilibrarea raportului de forţe dintre Vest şi Rusia. Premierul ungar a afirmat că prin încercarea de a atrage Ucraina sau de a sprijini aceste demersuri, Occidentul a declanşat o spirală a războiului.
Acesta a subliniat că doar amatorii consideră că este un lucru firesc ca NATO sau UE să susţină integrarea occidentală a Ucrainei, pentru că „orice astfel de mişcare rupe echilibrul de putere, iar pentru partea adversă, aceasta este o chestiune existenţială – ceea ce provoacă reacţii imediate.
Viktor Orbán a afirmat că din această situaţie rezultă o lecţie importantă pentru Vest: războiul poate fi declanşat şi de o intenţie bună, dacă aceasta apare în locul greşit, în momentul greşit şi în modul greşit.
Politicianul a amintit că fostul cancelar german Helmut Kohl a dat dovadă de geniu politic atunci când a gestionat procesul reunificării Germaniei la timpul potrivit, în locul potrivit şi în modul potrivit. În schimb, apropierea Ucrainei de Occident a fost prezentată într-un moment greşit, în locul greşit şi într-un mod greşit, ceea ce – potrivit premierului ungar – a dus în cele din urmă la izbucnirea războiului.
Acesta a declarat că Uniunea Europeană a decis să participe la război şi că, chiar dacă Statele Unite se retrag, Bruxelles-ul va continua să sprijine Ucraina. În opoziţie cu această decizie, Viktor Orbán a afirmat că „Ungaria a decis să nu intre în război”.
„Uniunea Europeană a decis că pentru a atrage Ungaria în război trebuie instaurat în ţară un guvern pro-ucrainean şi pro-Bruxelles. Aceasta este astăzi ecuaţia de bază a politicii interne ungare. Noi însă am decis să nu permitem accesul la guvernare nici al Partidului Tisza, nici a Convenţiei Democrate (DK), pentru că dorim un guvern naţional şi partizan al păcii” – a declarat Viktor Orbán.
Acesta a numit proiectul de buget al Uniunii Europene pentru următorii şapte ani un buget de război, argumentând că, potrivit cifrelor prezentate, 20% din fonduri ar fi direcţionate către Ucraina, iar restul nu ar fi utilizat pentru dezvoltare sau agricultură, ci pentru pregătiri de război.
Premierul a declarat că Ungaria nu este interesată de un buget de război, ci susţine un buget care promovează pacea şi dezvoltarea. Din acest motiv, ţara sa nu acceptă nici măcar ca punct de plecare în negocieri proiectul de buget prezentat.
(va urma)