În cadrul evenimentului intitulat „Drepturile noastre lingvistice, cazurile de retrocedare – care este situaţia astăzi?”, ministrul delegat a reamintit: una dintre condiţiile aderării Ungariei la Uniunea Europeană a fost încheierea de tratate de bază cu statele vecine în care trăiesc comunităţi maghiare importante. Toate aceste tratate au încredinţat gestionarea problemelor minorităţilor unor comisii mixte interguvernamentale care se reunesc anual, dar, de exemplu, ultima reuniune plenară a comisiei mixte ungaro-române sau a celei ungaro-slovace a avut loc în 2011.

În 2014 încă a putut fi obţinut adoptarea de către Adunarea Generală a Consiliului Europei (CoE) a raportului intitulat „Situaţia şi drepturile minorităţilor naţionale în Europa”, elaborat de Ferenc Kalmár, care prevede şi garantarea drepturilor colective ale comunităţilor naţionale – a reamintit ministrul delegat.

În opinia sa, pentru a asigura respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, Uniunea Europeană ar trebui să adopte un cadru normativ obligatoriu pentru statele membre, însă UE nu doreşte să se ocupe de acesta, ceea ce a devenit evident odată cu respingerea iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack. În Europa, drepturile minorităţilor sunt reglementate de convenţia-cadru şi de carta lingvistică adoptate de Adunarea Generală a CoE, dar există probleme chiar şi în privinţa respectării convenţiilor internaţionale adoptate în anii ’90, care pot fi clasificate în categoria „soft law”.

În ceea ce priveşte drepturile lingvistice, Ferenc Kalmár a subliniat: într-o situaţie minoritară, posibilitatea utilizării oficiale a limbii materne este un instrument important pentru prevenirea degradării limbii. În cazul comunităţilor maghiare minoritare din afara Ungariei nimeni nu solicită oficializarea limbii maghiare la nivel naţional, aşa cum a făcut Finlanda în cazul minorităţii suedeze, dar este o aşteptare legitimă ca limba maghiară să fie recunoscută ca limbă oficială regională în teritoriile unde maghiarii sunt majoritari.

El a menţionat că în Slovenia limbile minoritare sunt recunoscute ca limbi oficiale nu numai la nivel regional, ci şi la nivelul administraţiilor locale, de exemplu la primăria din Lendava limba maghiară este considerată şi ea limbă oficială.

Nu există nicio îndoială că se conturează o nouă ordine mondială, de aceea este important să se menţină pe agenda politică şi problema drepturilor minorităţilor, deoarece dacă acestea vor fi ignorate pentru următorii cincizeci de ani, s-ar putea să nu mai fie nimeni pentru cine să fie repusă pe ordinea de zi această chestiune – a subliniat ministrul delegat la forumul de la Băile Tuşnad.