Potrivit hotărârii în primă instanţă, publicată pe portalul instanţelor din România, judecătorii au acceptat cererea prefectului prin care solicită obligarea primarului din Ghindari, Imre Vass, să înlăture steagul secuiesc ridicat în parcul comunei.

Hotărârea în primă instanţă obligă edilul să îndepărteze din parc „steagul albastru-auriu al Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut şi sub denumirea de steagul secuiesc.” Hotărârea poate fi contestată în termen de 15 zile.

Prefectul judeţului Mureş l-a dat în judecată, la mijlocul lunii octombrie, pe Imre Vass, primarul din Ghindari, din cauza arborării steagului secuiesc în spaţiul public.

În plângerea sa, Ciprian Dobre a solicitat judecătorilor să oblige edilul să înlăture steagul albastru-auriu, considerat „drapelul aşa-numitului Ţinut Secuiesc”.

Prefectul a amintit că, în data de 13 septembrie, a solicitat în scris edilului să înlăture simbolul arborat lângă statuia baronului Wesselényi Miklós din parcul localităţii, însă Imre Vass a răspuns că arborarea steagului secuiesc nu este ilegală.

În plângere, Dobre a invocat legea care reglementează arborarea drapelului naţional românesc, care prevede că alte drapele oficiale ale statelor pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional românesc, cu ocazia vizitelor oficiale şi a altor evenimente internaţionale. Acesta a subliniat că arborarea oricărui alt drapel este interzisă, deoarece nu există o bază legală.

Dobre a precizat în plângerea sa că doar simbolurile oficiale pot fi utilizate precum: drapelul României, stema şi emblema unităţii administrativ-teritoriale.

Totodată, a afirmat că steagul secuiesc, imnul secuiesc şi prescurtarea SIC, care face referire la Ţinutul Secuiesc, sunt asociate cu aspiraţiile de autonomie ale locuitorilor regiunii, „cu separatismul teritorial pe criterii etnice,” pe care îl consideră neconstituţional.

Imre Vass, care în iunie a mai câştigat un nou mandat de primar ca independent, a solicitat respingerea cererii, subliniind că arborarea steagului nu a reprezentat un act administrativ şi că obstrucţionarea utilizării simbolurilor naţionale încalcă Constituţia României şi convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.

Referitor la solicitarea din septembrie a prefectului, Izsák Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, a declarat că organizaţia este pregătită să ofere tot sprijinul moral şi politic primarului din Ghindari.

La ultimul recensământ din România, dintre cei aproximativ 3 000 de locuitori ai comunei Ghindari, din judeţul Mureş, 2200 s-au declarat maghiari.