Időjárás

A legmagasabb fokozatú figyelmeztetést adták ki tizenkét vármegyére csütörtökre

Péter Szijjártó: În realitate, aderarea Ucrainei la NATO rămâne în afara oricărei discuţii

Budapesta/Washington, miercuri, 10 iulie 2024 (MTI) - Este clar pentru toată lumea că, în realitate, aderarea Ucrainei la NATO rămâne în afara oricărei discuţii, deoarece acest lucru ar implica riscul unei confruntări directe cu Rusia - a declarat, miercuri, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, potrivit MAE Ungar.

Vorbind despre summitul NATO, ministrul a subliniat existenţa unei „contradicţii uriaşe” care creează dificultăţi pentru toţi, deoarece „se încearcă schiţarea unei apropieri a Ucrainei de NATO, în timp ce, în mod raţional, toată lumea ştie că aderarea ţării nu este posibilă, pur şi simplu nu poate fi luată în considerare”.

„Din aceasta rezultă formulări care includ tot felul de bravuri lingvistice în declaraţia finală a summitului, dar, să ne gândim, dacă Ucraina ar fi admisă în NATO, atunci am trăi practic într-o ameninţare constantă, deschisă şi extrem de periculoasă de război, deoarece aderarea Ucrainei la NATO ar prefigura o confruntare directă între NATO şi Rusia” – a adăugat politicianul de la Budapesta.

Acesta a subliniat că nimeni nu vrea asta, dar mainstream-ul sugerează că este nevoie de o cooperare cât mai strânsă.

„De aceea, încearcă să găsească expresii precum că viitorul Ucrainei este în NATO, şi că acesta este un proces ‘ireversibil’, ceea ce, desigur, sună bine, iar ucrainenii pot face referire la astea acasă, dar în realitate bineînţeles nu înseamnă aderarea Ucrainei la NATO” – a explicat Péter Szijjártó.

Ministrul a subliniat că Ungaria a fost dispusă să accepte declaraţia finală a reuniunii cu condiţia ca documentul să conţină următoarele: o posibilă aderare în viitor a Ucrainei trebuie să se decidă prin consens, fiecare stat membru trebuind să-şi dea acordul la această decizie.

Acesta a menţionat şi obligaţia conform căreia, până în anul 2024, aliaţii trebuiau să-şi crească bugetele de apărare la cel puţin două procente din produsul intern brut (PIB), din care 20% trebuiau să fie alocate dezvoltării industriei şi armatei.

Şeful diplomaţiei ungare a explicat că, nu demult, cine era un aliat bun şi de încredere era judecat în funcţie de cât de mult contribuia la securitatea alianţei prin propriile resurse, prin participarea la misiuni şi prin cheltuielile alocate.

„Acum au încercat să reformuleze întrebarea „Cine este un aliat bun?”, pentru a răspunde că este cel care ajută mult Ucraina. Dar Ucraina nici măcar nu este membră NATO, iar securitatea NATO nu depinde de cât de puternică este Ucraina, ci de cât de puternici suntem noi” – a subliniat acesta.

Ministrul a remarcat că dintre cele 32 de state membre, conform informaţiilor oficiale, în prezent, 23 îndeplinesc obiectivul de două procente (Ungaria pentru al treilea an consecutiv), dar „scormonind puţin suprafaţa” se vede că unii includ şi valoarea armelor transferate Ucrainei, deşi acestea nu întăresc securitatea colectivă a alianţei.

Péter Szijjártó a subliniat că Ungaria, ca aliat de încredere, continuă să se concentreze pe menţinerea puterii NATO şi pe evitarea implicării în războiul din Ucraina.

Acesta a numit periculoasă decizia care urmează să fie adoptată, conform căreia alianţa va lansa o misiune de sprijin pentru Ucraina pentru a coordona livrările de arme şi instruirea militară.

„Avem un acord clar. Actualul şi viitorul secretar general au convenit să respecte asta: militarii unguri nu vor participa la astfel de operaţiuni, teritoriul Ungariei nu va fi folosit pentru astfel de operaţiuni şi fondurile bugetare ungare nu vor fi alocate pentru aşa ceva” – a precizat şeful diplomaţiei de la Budapesta.

De asemenea, Ungaria nu va participa la fondul de finanţare pe termen lung creat pentru Ucraina.

Ajánljuk még