Premierul ungar a relatat că citeşte de luni de zile memorii şi jurnale, şi consideră alarmante similitudinile cu pregătirile pentru Primul Război Mondial şi al Doilea Război Mondial; la vremea respectivă, atât politicienii, cât şi mass-media s-au ocupat destul de mult de acest subiect.
„Ceea ce se întâmplă astăzi la Bruxelles şi la Washington, acum poate că mai mult la Bruxelles decât la Washington, este un fel de pregătire a atmosferei pentru un posibil conflict militar direct, pe care o putem numi, liniştiţi, pregătirea pentru intrarea Europei în război”, a spus Orbán.
În acelaşi timp, Viktor Orbán consideră că existenţa armatelor este necesară; acesta nu duce la război, însă absenţa duce la război, deoarece cauza războaielor este cel mai adesea slăbiciunea. Politicianul a explicat că atunci când o ţară care a pus ochii pe teritoriul şi economia altei ţări consideră că aceasta nu se poate apăra, ea va fi condusă de instincte şi de dorinţa de a dobândi teritoriul şi resursele economice ale celeilalte ţări.
Există un singur remediu împotriva acestui lucru: dacă ţara pe care s-a pus ochii este suficient de puternică pentru a se apăra; de aceea, pentru a evita războiul este nevoie de forţă şi de armată, a spus Orbán.
Şeful guvernului de la Budapesta a adăugat: din acest motiv se obişnuieşte să se spună că dacă vrei pace, pregăteşte-te de război, însă nu pentru a te război, ci pentru „a-ţi menţine pacea”. Prin urmare, prim-ministrul a spus că armata, militarul, pregătirea şi întărirea capacităţilor de autoapărare sunt necesare.
Viktor Orbán a pus întrebarea dacă Rusia s-ar opri în cazul în care va învinge Ucraina.
Prim-ministrul crede că armata rusă duce, astăzi, un război serios şi dificil cu ucrainenii, şi nu îi poate învinge, astfel că vorbim de un război prelungit.
Orbán a spus că puterea NATO nu poate fi comparată cu cea a Ucrainei, „este de o sută de ori, poate de o mie de ori mai mare”. „Aşadar eu nu consider logică presupunerea potrivit căreia Rusia, care nu poate învinge nici Ucraina, ar veni aşa, brusc, şi ar înghiţi toată lumea occidentală”, a spus politicianul maghiar.
Şeful de guvern a adăugat că şansa ca cineva să îndrăznească astăzi să atace un stat membru NATO este extrem de mică.
Politicianul a reiterat, de asemenea, că NATO este o alianţă de apărare, şi nu va tolera nicio acţiune militară care ar încălca suveranitatea vreunui stat membru NATO.
Viktor Orbán interpretează referirea la ameninţarea rusă drept o manevră de pregătire a intrării europenilor sau occidentalilor în război.
Premierul a subliniat că în loc ca acest conflict să fie privit şi izolat drept un război între două popoare slave, cei din Europa de Vest consideră acest conflict ca fiind propriul lor război. Cunoscând istoria europeană, aceasta este o operaţiune de comunicare pentru pregătirea unei acţiuni de război, a confirmat Orbán.
Prim-ministrul Ungariei a subliniat că nimeni nu poate stabili cât durează şi cât costă drumul care conduce la succesul strategiei europene de război. Cât timp vom mai face asta, câte arme şi câţi bani vom mai trimite? – a întrebat Viktor Orbán.
Încet-încet, acest lucru va conduce la o ciocnire între NATO, Uniunea Europeană şi Rusia, iar aceasta din urmă este o putere nucleară, a avertizat premierul maghiar, adăugând că asta ne face să avem „cele mai întunecate viziuni”.
Potrivit prim-ministrului, Ungaria se află, în prezent, într-o situaţie foarte dificilă: noi suntem ţara care insistă asupra Cartei NATO şi asupra acordului public care îi defineşte misiunea. NATO este o alianţă de apărare, a fost creată în acest scop, astfel încât dacă oricare dintre membrii săi este atacat, acesta să fie sigur că ceilalţi îi vor veni în ajutor, a amintit Orbán. Nu s-a pus problema ca NATO să desfăşoare acţiuni militare în afara teritoriului său şi să intre în război cu state din afara alianţei, a subliniat politicianul maghiar.
În acelaşi timp, parcă toată lumea se află într-un alt viitor, iar la Bruxelles se fac acum planuri de război, grupuri de lucru lucrează la modul în care NATO ar putea participa la războiul dintre Rusia şi Ucraina, a spus Viktor Orbán.
Despre situaţia Ungariei, prim-ministrul a spus: ca stat membru NATO, noi suntem prezenţi în aceste comisii NATO, însă nu aprobăm şi nici nu dorim să participăm la conflict, nici cu sprijin financiar, nici cu sprijin armat, nici măcar în cadrul NATO.
Viktor Orbán a explicat că se depun eforturi serioase pentru asigurarea ca Ungaria să poată fi membră NATO fără a participa la operaţiunile NATO din afara teritoriului alianţei militare. Această chestiune trebuie să o rezolve diplomaţia maghiară, ceea ce „este o mare artă”, trebuie creată o nouă descriere şi o nouă definiţie, a subliniat premierul.
(ştirea continuă)