Potrivit comunicatului remis de minister, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, ministrul a declarat că în centrul politicii externe a Ungariei se află politica naţională, îmbunătăţirea situaţiei comunităţilor de peste hotare, iar un mijloc important pentru a realiza aceasta este menţinerea celor mai bune relaţii posibile cu statele vecine.
El a subliniat că guvernul consideră comunităţile naţionale ca verigi de legătură şi resurse, ca şi în cazul maghiarilor din Transilvania şi Ţinutul Secuiesc, evidenţiind de asemenea că performanţa UDMR în sine confirmă corectitudinea acestei abordări, deoarece participarea UDMR în viaţa politică a contribuit semnificativ la dezvoltarea cooperării bilaterale.
“Aceasta este şi interesul strategic al Ungariei, deoarece cu cât este mai bună cooperarea româno-ungară, cu atât mai bine este pentru maghiarii din Transilvania, din Ţinutul Secuiesc” – a spus ministrul.
În plus, în aceste vremuri împovărate de crize, nu ne putem permite să nu avem o cooperare bilaterală eficientă, bazată pe respect reciproc, care serveşte interese reciproce – a adăugat el.
Szijjártó a anunţat că perioada următoare va putea fi considerată ca perioada marilor construcţii comune, cu realizarea a două noi legături pe autostradă, finalizate până în 2025, respectiv 2030, după ce săptămâna trecută s-a încheiat acordul privind construcţia a două noi puncte de trecere a frontierei.
“Este important pentru noi ca frontiera să ne lege, nu să ne despartă. Iar măsura în care vom fi legaţi, va depinde, din păcate, în mare parte de o decizie a Uniunii Europene. Cele 12 puncte de trecere a frontierei actuale ar putea deveni dintr-o dată 22, dacă România ar putea în sfârşit să adere la spaţiul Schengen” – a precizat el.
Ministrul a declarat că blocarea aderării României la Schengen este contrară interesului naţional al Ungariei, obligă comunităţile de pe ambele părţi ale frontierei să facă ocoluri lungi, îngreunează menţinerea relaţiilor şi contravine intereselor economice.
El a reamintit că decizia a fost blocată anul trecut de Austria în cazul Româniiei, şi de Olanda în cazul Bulgariei.
“Este interesant că veto-ul folosit de ţările vest-europene este un instrument firesc al procesului decizional european. Dacă o ţară din Europa Centrală recurge la veto sau doar îl ia în considerare, acest lucru este considerat o încălcare gravă a unităţii europene” – a spus Szijjártó.
“Acesta este un dublu standard la care ar trebui să se renunţe, de aceea cerem respectuos Austriei să nu blocheze anul acesta aderarea României la spaţiul Schengen” – a adăugat el.
În final, el a reafirmat sprijinul guvernului său cu privire la activitatea UDMR, pentru ca aceasta să aibă succes în consolidarea comunităţii naţională maghiară din Transilvania, din Ţinutul Secuiesc.
“Este bine pentru toată lumea dacă comunitatea maghiară este puternică, este bine pentru România, pentru Ungaria, pentru relaţiile româno-ungare, iar noi vom continua să acordăm prioritate acestui aspect în dezvoltarea relaţiilor cu România, precum şi în susţinerea comunităţii naţionale maghiare din România” – a conchis ministrul.
Hunor Kelemen a considerat şi el esenţială îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale maghiarilor din România, pentru a opri declinul comunităţii. El a precizat că pentru aceasta este nevoie de relaţii bune şi de o cooperare pragmatică între cele două state.
“Nu trebuie să avem un consens total (…) cel mai important lucru este ca cele două state să găsească puncte comune, iar acestea sunt foarte multe” – a subliniat el.
“Bineînţeles, aspectul cel mai important este bunăstarea şi securitatea comunităţii maghiare din Transilvania. Guvernul ungar a ajutat foarte mult în această privinţă în ultimii ani, în ultimul deceniu, deoarece a avut loc o schimbare de paradigmă care a dat un nou curs politicii naţionale” – a arătat preşedintele UDMR.
El a mulţumit guvernului ungar pentru sprijinul acordat în vederea aderării la Schengen, despre care a spus că este important şi oportun, având în vedere că România a îndeplinit de mult criteriile necesare. El şi-a exprimat speranţa că se vor înregistra progrese în acest sens anul viitor, când îi vine rândul Ungariei să asigure preşedinţia UE.