Portalul l-a contatctat pe preşedintele CNCD după ce asociaţia lui Dan Tanasă (pe care presa maghiară din România obişnuieşte să îl numească “reclamatorul de serviciu”), Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), a câştigat un proces împotriva Primăriei Miercurea-Ciuc şi CNCD.

Asociaţia lui Tanasă a depus o plângere la CNCD în 2019, în timpul mandatului primarului Róbert Kálmán Ráduly, susţinând că populaţia română a oraşului a fost discriminată pe motive etnice în urma faptului că ediţia în limba română a publicaţiei în care apar ştirile municipalităţii are doar patru pagini, iar ediţia în limba maghiară, opt pagini.

CNCD a considerat că practica primăriei nu constituie o discriminare, prin urmare, în 2020 ADEC a intentat un proces atât împotriva ADEC, cât şi împotriva Primăriei Miercurea-Ciuc.

Iniţial, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea, însă în urma unui recurs, cauza a fost rejudecată, iar prin sentinţa sa din 27 martie, instanţa a calificat cazul drept un caz de discriminare.

Sentinţa dispune ca Primăria Miercurea Ciuc să achite o amendă în cuantum de 4000 de lei, scrie pe portalul instanţelor de judecată din România. Attila Korodi, actualul primar al oraşului Miercurea-Ciuc, a declarat pentru Maszol că va contesta decizia. Procesul nici nu mai are obiect, întrucât de când s-a formulat plângerea împotriva municipalităţii, publicaţia Primăriei Miercurea-Ciuc apare cu un număr identic de pagini în ambele limbi.

În ultimii ani, asociaţia condusă de Dan Tanasă a intentat zeci de procese împotriva unor primării din Transilvania, şi mai ales din Secuime, pe care îi acuză de discriminare din cauza utilizării limbii maghiare şi a unor simboluri. În numeroase cazuri, instanţa a dat dreptate ADEC şi i-a obligat pe edilii maghiari să achite amenzi.

Maszol l-a întrebat despre sentinţă şi pe preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, care a relatat că potrivit instanţelor din România, orice conţinut oficial al unor instituţii publice trebuie publicat şi în limba română într-o cantitate şi calitate identică, indiferent de proporţia pe care o au persoanele de etnie română în cadrul populaţiei unei aşezări. “Acest lucru nu era obligatoriu nici măcar înainte de 1989, şi nici nu s-au tradus integral publicaţiile”, scrie portalul, citându-l pe preşedintele CNCD.

Potrivit lui Csaba Asztalos, “jurisprudenţa s-a format astfel din cauza interpretării incorecte a legilor”. În opinia sa, faptul că informaţiile sunt prezentate într-un număr de pagini diferit în cealaltă limbă, poate fi considerat, cel mult, o discriminare lingvistică, dar în niciun caz o discriminare etnică.

Preşedintele CNCD a subliniat că aceste situaţii ar trebui reglementate mai precis, întrucât interpretarea instanţelor face ca eforturile administraţiilor locale de a avea o publicaţie şi într-o limbă minoritară să devină “imposibilă”. Practicii actuale a instanţelor i-ar pune capăt dacă Parlamentul României ar modifica legea şi ar reglementa mult mai precis drepturile de utilizare a limbilor minorităţilor, a spus Asztalos.