Cluj-Napoca, duminică, 27 noiembrie 2022 (MTI) - Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a declarat, printr-o rezoluţie, că sprijină aderarea României la spaţiul Schengen, dar că şansele de aderare ar fi mult mai bune dacă guvernul român ar accepta soluţionarea unor probleme importante care ţin de comunitatea maghiară.
Rezoluţia CNMT a fost transmisă agenţiei ungare de presă MTI
duminică. Potrivit documentului, soluţionarea problemelor
maghiarilor este posibilă doar printr-un dialog onest, care trebuie
să includă şi realizarea autodeterminării şi autonomiei comunităţii.
CNMT a menţionat, de asemenea, că atunci când România a aderat
în 2007 la UE, Uniunea Europeană a stabilit o listă de sarcini
pentru ţară, pe care s-au regăsit mai multe aspecte cu privire la
comunităţile naţionale.
„Trebuie să constatăm, cu tristeţe, că România nu şi-a
îndeplinit angajamentele cu privire la domeniul restituirilor,
universitatea şi învăţământul superior de stat în limba maghiară şi
educaţia ceangăilor”, se arată în rezoluţie. Cu toate acestea,
potrivit consiliului, cel mai îngrijorător lucru este faptul că în
ultimii 30 de ani, în ciuda presiunii de a demonstra că România a
meritat integrarea, sentimentul anti-maghiar nu a scăzut, iar
cazurile de incitare împotriva maghiarilor nu au fost pedepsite în
mod corespunzător.
„Este trist şi îngrijorător şi faptul că în ultimii ani,
incitări la ură şi discursuri de ură la adresa maghiarilor au avut
loc şi la nivel de prim-ministru şi de preşedinte de stat”, se mai
precizează în rezoluţie.
Cu toate acestea, consiliul a subliniat că susţine aderarea
României la spaţiul Schengen, însă şi acum – la fel ca în cazul
aderării la Consiliul Europei, la NATO şi la Uniunea Europeană –
aderarea trebuie să fie o decizie bazată pe performanţă, care să
ţină cont nu numai de promisiunile elitei politice, ci şi de
dezvoltarea reală a ţării.
Anterior, presa din România a dedicat mult spaţiu poziţiei
Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care a solicitat ministerelor
de externe ale statelor membre ale spaţiului Schengen ca înainte de
a decide cu privire la primirea României să solicite informaţii de
la liderii bisericilor maghiare şi de la organizaţiile de
reprezentare a intereselor maghiare din România despre situaţia din
ţară a drepturilor fundamentale ale omului, printre care şi a
drepturilor minorităţilor naţionale.
O decizie cu privire la aderarea la Schengen a României,
Bulgariei şi Croaţiei poate fi luată la cadrul şedinţei Consiliului
Justiţie şi Afaceri Interne a Uniunii Europene, din 8 decembrie.
Până acum, Olanda, Suedia şi Austria şi-au exprimat rezervele cu
privire la aderarea României.
În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc miercuri, la
Riga, preşedintele român Klaus Iohannis a amintit şi posibilitatea
unei amânări. Şeful de stat a afirmat că nu ar fi de folos nimănui
dacă România ar forţa ca votul să aibă loc, însă decizia luată să
nu fie cea aşteptată.
