Cluj-Napoca, miercuri, 23 februarie 2022 (MTI) - Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a cerut ministerele de externe ale statelor membre ale spaţiului Schengen să ceară informaţii de la liderii bisericilor maghiare şi organizaţiilor reprezentative ale maghiarilor din România cu privire la situaţia drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor minorităţilor, în România, înainte de a lua o decizie privind admiterea României în spaţiul Schengen.
CNS s-a adresat ministerelor de externe ale statelor din
spaţiul Schengen într-o scrisoare deschisă publicată marţi, trimisă
şi agenţiei ungare de presă MTI. Potrivit documentului, comunitatea
naţională maghiară din România este interesată de aderarea ţării la
spaţiul Schengen, în timp ce înţelege foarte bine rezervele
exprimate de unele state.
„Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen
trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat
atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar
în ultimii treizeci de ani” – se arată în documentul semnat de
preşedintele CNS, Balázs Izsák.
CNS reaminteşte: după schimbarea de sistem, România a semnat
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deschizând astfel calea
spre aderarea la Consiliul Europei. Ea s-a obligat unilateral să
respecte recomandările Consiliului Europei, ceea ce a fost condiţia
aderării. S-a angajat să restituie bisericilor maghiare din România
şcolile şi proprietăţile bisericeşti confiscate în mod arbitrar de
regimul comunist. Aderarea a avut loc la 7 octombrie 1993, pe urmă
însă şeful de stat al României de atunci, Ion Iliescu a declarat că
recomandările Consiliului Europei nu sunt obligatorii pentru
România, iar restituirea şcolilor şi a bunurilor bisericeşti a fost
blocată, mai mult, a început chiar şi renaţionalizarea unor şcoli
restituite.
La 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană,
îndeplinind parţial criteriile de aderare şi promiţând că nu va
scoate de pe ordinea de zi îndeplinirea acestora. Printre
aşa-numitele criterii de la Copenhaga, respectul şi protecţia
drepturilor minorităţilor se află în fruntea listei. România nu
respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor care
trăiesc pe teritoriul său. Guvernele României resping criteriile de
la Copenhaga şi în acest caz, susţinând că ele au fost valabile
doar în perioada aderării la UE.
„Subliniem încă o dată că avem interesul, în calitate de
cetăţeni români şi ca maghiari din România, ca România să adere la
spaţiul Schengen, însă considerăm că ne aflăm în faţa ultimei şanse
pentru ca statele spaţiului Schengen să oblige statul român la
respectarea angajamentelor asumate anterior” – se arată în
document.
Printre promisiunile ale căror realizare ar trebui impusă, CNS
a menţionat restituirea necondiţionată şi imediată a proprietăţilor
bisericilor maghiare, restaurarea învăţământului bisericesc
maghiar, respectarea necondiţionată şi deplină a recomandărilor
Consiliului Europei şi respectarea deplină şi cu bună credinţă a
prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.
Documentul se referă în mod special la Recomandarea 1201/1993 a
Consiliului Europei, al cărei articol al 11-lea prevede: „în
zonele, unde persoanele aparţinând de o minoritate naţională
formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o
administraţie locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situaţie de
drept deosebită, corespunzătoare cu situaţia lor istorică şi
teritorială, în acord cu legile interne ale statului”.
CNS a recomandat statelor membre ale spaţiului Schengen să se
consulte cu liderii bisericilor maghiare şi cu organizaţiile
reprezentative ale maghiarilor din România înaintea luării unei
decizii şi să le ceară informaţii cu privire la respectarea
drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor
minorităţilor.
