Târgu Mureş/Bucureşti, sâmbătă, 12 noiembrie 2022 (MTI) - În cadrul reuniunii delegaţilor Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care a avut loc sâmbătă, la Palatul Culturii din Târgu Mureş, Balázs Izsák a fost reales pentru un nou mandat de patru ani în calitate de preşedinte al organizaţiei.
În raportul său de preşedinte, Balázs Izsák, care a condus CNS
timp de aproape 15 ani – începând din februarie 2008 – a subliniat
că în prezent, organizaţia îşi face auzită vocea în numele a 1 400
000 de europeni, pentru ca la distribuirea resurselor din fondurile
de coeziune, statele membre ale UE să ia în considerare şi
caracteristicile naţionale şi culturale ale regiunilor.
Politicianul maghiar a promis că iniţiativa cetăţenească europeană
privind regiunile naţionale pe care a lansat-o CNS va fi un succes,
cu toate că în urmă cu doar câteva zile, Curtea de Justiţie a
Uniunii Europene a respins acţiunea depusă de UDMR şi de Uniunea
Federală a Naţionalităţilor Europene (FUEN) cu privire la
aşa-numitul „Minority SafePack”, care are ca obiectiv protejarea
persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi lingvistice,
respectiv consolidarea diversităţii culturale şi lingvistice a
uniunii, încercând – până acum, fără succes – să obţină o nouă
legislaţie europeană în domeniu.
Preşedintele a menţionat că cea de-a doua mare provocare cu
care se confruntă CNS este instituţionalizarea cărţii de identitate
secuieşti. Potrivit lui Balázs Izsák, sistemul informatic care
urmează să fie dezvoltat în acest scop poate sta la a baza
autoorganizării secuilor.
Izsák Balázs a fost candidat unic la preşedinţia CNS, care se
autodefineşte ca fiind un organism public reprezentativ al secuilor
şi care se angajează să reprezinte dorinţa comunităţii autohtone
din Ţinutul Secuiesc de a obţine autonomie teritorială. De data
aceasta, criticii preşedintelui, care îşi va începe cel de-al
patrulea mandat, nu au propus contracandidat.
În numele opoziţiei interne – care a stat în mare parte departe
de reuniunea delegaţilor – Miklós Fekete, preşedintele Consiliului
Secuiesc din Scaunul Târgu Secuiesc, l-a acuzat pe Izsák Balázs de
faptul că sub preşedinţia sa, CNS şi-a pierdut caracterul de
organism public reprezentativ al secuilor, că a devenit o
organizaţie condusă de un cerc restrâns, că funcţionează ca un
partid, că a omis convocarea comisiei permanente, şi că nu a ţinut
cont de deciziile anterioare ale acesteia. Fekete i-a imputat
preşedintelui CNS şi faptul că în timpul recensământului care a
avut loc în România, acesta i-a încurajat pe membrii comunităţii
sale să se declare maghiari, şi nu secui.
În cele din urmă, 108 dintre cei 152 de delegaţi care au
participat la întâlnirea de la Târgu Mureş au acordat votul lor de
încredere vechiului preşedinte, realegându-l în funcţie.
În scrisoarea pe care a adresat-o delegaţilor prezenţi, Katalin
Szili, însărcinatul premierului ungar a subliniat că viitorul
maghiarilor care trăiesc peste graniţele ţării, respectiv
prosperarea lor în locurile natale sunt aspecte importante pentru
Ungaria. Potrivit oficialului ungar, pentru asta este nevoie de o
comunitate puternică, de o comunitate care să fie capabilă de
autodeterminare, de a-şi afirma interesele şi de a lua decizii cu
privire la propriul destin, prin urmare, CNS trebuie să continue
munca pe care a început-o în interesul Ţinutului Secuiesc şi al
comunităţii secuieşti.
„Am încrederea că îşi vor extinde şi către Bucureşti bunele
relaţii europene pe care le-au construit până acum, şi că astfel se
va reuşi obţinerea unui rezultat real în procesul de
autodeterminare al secuilor, un proces dificil, consumator de
timp”, a scris Katalin Szili.
În mesajul transmis CNS, László Tőkés, preşedintele Consiliului
Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), a apreciat că maghiarii
din Transilvania trebuie – cu ajutorul influenţei politice a
patriei-mame – să se străduiască să obţină aprobarea de către
Parlamentul României a unui cadru legislativ cu privire la
minorităţi care să ofere un cadru amplu de aplicare a drepturilor
colective, autonomiei culturale, şi nu în ultimul rând, autonomiei
teritoriale a Ţinutului Secuiesc, respectiv statutului juridic
special al Partium şi al altor regiuni.
