Budapesta, vineri 28 octombrie 2022 (MTI) - Ungaria se poate aproviziona singură cu gaz, Occidentul însă nu poate, a declarat, vineri, prim-ministrul Viktor Orbán în emisiunea "Bună dimineaţa, Ungaria!", difuzată pe postul public maghiar Radio Kossuth.
“Suntem mai pricepuţi în aprovizionarea cu gaz pe cont propriu,
decât dacă am aştepta după alţii”, a motivat premierul faptul că
Ungaria nu participă la achiziţia comună a UE. Ţara ar avea doar de
suferit dacă s-ar alătura procesului comun, prin urmare a susţinut
ideea participării voluntare, a explicat el.
Premierul a criticat şi planul mecanismului de solidaritate al
UE. El a subliniat că Ungaria nu susţine obligarea ţărilor care au
reuşit să îşi acopere aprovizionarea cu gaze pentru întregul an să
transfere gaz către ţările care nu au putut face acest lucru,
deoarece au susţinut sancţiunile împotriva Rusiei.
El a apreciat că în prezent există o linişte temporară a
preţurilor la gaze, datorită faptului că o mare parte din gazul
consumat de Europa a fost depozitat în timpul verii. Însă în
perioada iernii, când se vor termina volumele înmagazinate, trebuie
să ne aşteptăm la o nouă creştere a preţurilor”, a adăugat
premierul.
Ungaria a încheiat contracte pe termen lung cu Rusia care
garantează că aprovizionarea cu gaz este asigurată, a confirmat el,
adăugând că gazoductul din nord a fost “distrus din cauza unor acte
teroriste”, însă cel din sud, care trece prin Turcia, funcţionează
în continuare, iar Ungaria nu va permite nimănui să-l avarieze. El
a reamintit că şi preţul gazului din Rusia este legat de preţurile
de pe bursele europene, aşadar, preţurile ridicate din Europa
afectează în mod automat preţul gazului consumat în Ungaria.
Orbán a formulat critici privind sancţiunile impuse Rusiei,
spunând că toată Europa plăteşte acum pentru energie o “suprataxă
din pricina sancţiunilor”. În opinia sa, Ungaria încearcă să scape
de consecinţele deciziilor proaste, ceea ce reuşeşte de obicei,
dar, cum suntem pe aceeaşi piaţă cu toate celelalte ţări europene,
dacă situaţia se înrăutăţeşte în aceste ţări, Ungaria va suferi şi
ea o parte din consecinţe. “Acesta este motivul pentru care nu
suntem de acord cu sancţiunile”, a spus el.
Premierul a reamintit că sancţiunile se refereau iniţial la
modul de a pune capăt rapid războiului şi de a pedepsi Rusia pentru
începerea acestuia. “Am conceput un plan pentru a săpa o groapă în
care să cadă ruşii, dar până la urmă am căzut noi în ea”, a spus
el, adăugând că UE spune acum “să continuăm să săpăm”, în timp ce
ungurii spun “să încercăm să ieşim din ea”. Aceste două poziţii se
ciocnesc la fiecare summit al UE, a precizat Orbán.
În opinia prim-ministrului, consultarea naţională din Ungaria
cu privire la sancţiuni este importantă pentru ca toată lumea să
înţeleagă că suntem în pericol cu toţii. El a afirmat că
sancţiunile joacă un rol primordial în creşterea preţurilor şi a
subliniat că guvernul nu priveşte “cu mâinile în sân” preţurile
ridicate. Executivul şi-a propus ca inflaţia din Ungaria să ajungă
la o singură cifră la sfârşitul anului 2023.
El a adăugat că din acest motiv, în următoarele săptămâni se va
lua o decizie pentru a adăuga noi produse pe lista cu preţuri
reglementate la nivel central.
El a mai relatat şi despre menţinerea ratei dobânzii la
creditele accesate de firme la aproximativ 7,7-8%. Băncile vor
trebui să plătească costul acestei decizii, a adăugat şeful
guvernului ungar.
Nu este un lucru bun când trebuie să intervii în sistemul
complex al economiei, dar anumite situaţii de criză justifică
intervenţia, a spus premierul.
În ceea ce priveşte războiul ruso-ucrainean, prim-ministrul a
declarat că se aşteaptă ca vocile care susţin încetarea focului în
Ucraina şi începerea negocierilor de pace să devină tot mai
puternice în Europa. El a adăugat că Ungaria a adoptat de la bun
început această poziţie, deoarece acolo trăiesc “oameni cu gândire
lucidă”.
Premierul a relatat şi despre summit-ul UE de săptămâna
trecută, constatând că “toată lumea era mai nervoasă decât de
obicei”, dat fiind că tensiunile continuă să crească în toate
ţările. El a apreciat că mintea lucidă se va impune mai devreme sau
mai târziu, iar singura modalitate de a pune capăt unui război este
ca părţile aflate în conflict să ajungă la un acord. În schimb, un
război dus până la capăt ar însemna că luptele ar mai continua ani
de zile.
Viktor Orbán a arătat că se conturează trei costuri majore pe
care Occidentul, care susţine războiul, va trebui să le suporte: pe
lângă costul războiului apare costul reconstrucţiei, pe care l-a
apreciat ca fiind “imprevizibil de mare”, la care se adaugă banii
necesari funcţionării Ucrainei, întrucât ţara vecină nu reuşea nici
înainte de război să producă “suma de bani necesară traiului
ucrainenilor”.
Este vorba de o sumă uriaşă de bani, de aproximativ 5 miliarde
de euro pe lună, de care statul ucrainean are nevoie pentru a nu
intra în colaps, iar întrebarea este: cine va da aceşti bani, a
punctat premierul. El a semnalat că se discută despre împărţirea
acestei sarcini între Europa şi America, precum şi dacă Europa îşi
asumă o parte din acestea, cum să fie împărţită povara între
statele membre şi dacă toată lumea va dori sau nu să participe la
un astfel de ajutor financiar.
Orbán a subliniat că Ungaria va trebui să decidă şi ea dacă
doreşte să participe. “Vom avea bani de oferit ucrainenilor? Şi
dacă da, sub ce formă vrem să-i dăm, împreună cu ceilalţi sau
separat, ca donaţie sau ca împrumut?”, a enumerat întrebările
premierul ungar. El a considerat că această problemă se va
clarifica în cursul negocierilor în cadrul UE din următoarele două
sau trei luni, iar Ungaria va trebui să ia hotărâri dificile.
