Cluj-Napoca/Oradea, miercuri, 19 octombrie 2022 (MTI) - Potrivit însărcinatului premierului ungar, Katalin Szili, în condiţiile pandemiei, războiului, crizei economice şi energetice, şansele de afirmare pentru drepturile minorităţilor sunt mai slabe, însă obiectivele nu pot fi abandonate, nu pot deveni mai puţin importante.
Politicianul ungar a participat la o conferinţă de presă care a
avut loc miercuri după-amiază, la Oradea, şi care a fost susţinută
împreună cu László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar
din Transilvania, Ferenc Kalmár, copreşedintele Comisiei mixte
româno-ungare pentru minorităţi, respectiv István Csomortányi,
vicepreşedintele Consiliului pentru Autonomie “Partium”.
Potrivit lui Katalin Szili, împlinirea – la sfârşitul lunii
octombrie – a 30 de ani de la Declaraţia de la Cluj, când a fost
formulată pentru prima oară aspiraţia pentru autonomie a
maghiarilor transilvăneni, respectiv pregătirea Legii minorităţilor
naţionale din România, ar fi o ocazie bună pentru un nou acord
între organizaţiile politice maghiare din Transilvania. În acelaşi
timp, însărcinatul premierului ungar şi-a oferit ajutorul pentru a
se ajunge la acest acord.
Aniversarea Declaraţiei de la Cluj a fost adusă în discuţie de
László Tőkés. Acesta a menţionat că în acordul de cooperare semnat
în ianuarie 2018 de către preşedinţii Uniunii Democrate Maghiare
din România (UDMR), Partidului Popular Maghiar din Transilvania
(PPMT) şi Partidului Civic Maghiar (PCM), s-a făcut referire, de
asemenea, la aniversarea a 25 de ani de la acea declaraţie. În
opinia sa, pentru legalizarea formelor de autonomie Legea
minorităţilor naţionale ar putea oferi o şansă, deoarece obiectivul
adoptării legii se regăseşte şi în programul Guvernului României.
Tőkés a remarcat că această lege este prevăzută şi în Constituţia
României, iar Kelemen Hunor a declarat, anterior, că legea ar putea
fi adoptată în toamna acestui an.
“Parlamentul României ne datorează asta. Aceasta este o datorie
veche de secole a naţiunii române, a politicii româneşti”, a spus
László Tőkés. Citându-l pe Ferenc Kalmár, acesta a adăugat că legea
trebuie să asigure drepturi colective, întrucât integrarea fără
drepturi colective înseamnă asimilare.
Însărcinatul ministerial Ferenc Kalmár a menţionat că în
şedinţa de săptămâna trecută de la Bucureşti a Comisiei mixte
româno-ungare pentru minorităţi a propus consemnarea drepturilor
colective Danielei Gitman, copreşedintele comisiei mixte din partea
română. A primit răspunsul că România respectă convenţiile europene
obligatorii pe care le-a ratificat. Însă acestea nu includ
drepturile colective.
Kalmár a remarcat că maghiarii nu au cerut niciodată ceva ce în
relaţia dintre majoritate şi minoritate nu ar fi deja aplicat cu
succes în Europa. Acesta şi-a exprimat, de asemenea, opinia
potrivit căreia nu trebuie renunţat la cererea de autonomie şi la
drepturile colective. Problema trebuie să se afle pe ordinea de zi
şi atunci când războiul dintre Rusia şi Ucraina se va încheia, iar
părţile se vor aşeza la masa negocierilor.
István Csomortányi a menţionat că între 1992 şi 2011 numărul
maghiarilor din România a înregistrat o scădere de 30%, şi probabil
că recensământul efectuat în această primăvară va arăta că acest
declin a continuat. În opinia sa, declinul dramatic indică faptul
că politica românească privind minorităţile naţionale este departe
de a fi una exemplară. Potrivit politicianului, transformarea
administraţiei publice româneşti pe regiuni istorice ar fi atât în
interesul românilor, cât şi în cel al maghiarilor, întrucât ar
ajuta la dezvoltare.
Conferinţa de presă de la Oradea a avut loc înaintea
prezentării de miercuri seară a cărţii “Autonomia cantonului
elveţian Jura, lupta sa pentru autodeterminare”.
