După şedinţa miniştrilor energiei din Uniunea Europeană, şeful diplomaţiei ungare a declarat că în cadrul şedinţei nu a fost luată vreo decizie concretă, însă este mai bine aşa, pentru că introducerea unei plafonări a preţurilor gazelor ar pune în pericol aprovizionarea cu energie a continentului, totodată ar duce şi la creşterea preţurilor.

Ungaria nu va susţine sub nicio formă o astfel de propunere, şi nu este singura ţară care protestează împotriva unor astfel de măsuri, a declarat Szijjártó. “Se vede clar că cei de la Comisia Europeană încă mai insistă, dar până acum nu au reuşit să facă progrese în această privinţă”, a spus ministrul.

Péter Szijjártó a subliniat că guvernul maghiar este de partea diversificării, dar prin asta nu înţelege excluderea energiei ruseşti, ci atragerea a cât mai multor surse, de exemplu, prin creşterea cantităţii de gaze din Azerbaidjan şi extinderea capacităţii conductei de la Marea Adriatică.

În loc de “propuneri politizate, pline de ideologii” ar trebui construite cât mai multe conducte şi terminale GNL, ar trebui dezvoltată infrastructura, pentru că aceasta este adevărata soluţie”, a subliniat ministrul de externe, adăugând că Ungaria “şi-a făcut toate temele”.

În ceea ce priveşte problema încrederii, Szijjártó a amintit că în problema extragerii zăcămintelor offshore din România, până acum Ungaria a fost lăsată de izbelişte de o companie americană şi una austriacă, după ce contractul de achiziţie pentru trei miliarde de metri cubi de gaze se afla deja în vigoare, însă proiectul a fost oprit în cele din urmă.

Péter Szijjártó a subliniat că Ungaria nu susţine, sub nicio formă, înlăturarea sau reducerea competenţelor naţionale în domeniul politicilor energetice, aşadar nu susţine achiziţionarea sau stocarea comună obligatorie; aceste lucruri pot funcţiona doar pe bază voluntară, astfel încât fiecare stat membru şi companie să poată decide dacă se alătură sau nu.

“Deciziile pe care le-am luat în cadrul competenţelor noastre naţionale au asigurat aprovizionarea cu energie a Ungariei, în timp ce Bruxelles-ul ne-a creat, până acum, numai probleme în ceea ce priveşte securitatea energetică”, a declarat Péter Szijjártó.

Aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei este asigurată, cantitatea stocată acoperă 48,2% din consumul anual, în timp ce media UE este de numai 26,9%, iar Turkish Stream este singura conductă prin care transportul între Est şi Vest încă se mai desfăşoară fără întreruperi, a spus ministrul ungar de externe. Acesta este motivul pentru care guvernul maghiar acordă o atenţie deosebită asigurării funcţionării Turkish Stream, din punct de vedere fizic şi juridic, deoarece este un interes fundamental de securitate naţională, a subliniat politicianul maghiar.

Potrivit ministrului, situaţia actuală este “prima criză energetică globală din istoria lumii”, care nu are cauze pe termen scurt, ci motive geopolitice structurale, de securitate, motiv pentru care şi soluţiile trebuie căutate pe termen lung.

Péter Szijjártó a mai menţionat: cantitatea de gaze stocată până acum în Europa este suficientă pentru aproximativ trei luni, ceea ce înseamnă o situaţie vulnerabilă. Rata de încărcare a depozitelor va scădea semnificativ până la sfârşitul sezonului de încălzire, iar marea întrebare este cum va fi posibilă reumplerea lor până la iarna viitoare, fără gaze ruseşti, a specificat ministrul.