La deschiderea de miercuri a evenimentelor aniversare, rectorul Daniel David a spus: dacă nu ar fi o universitate trilingvă şi dacă nu ar strânge laolaltă educaţia în limba maghiară, română şi germană, UBB nu ar putea fi, universitatea care atrage cei mai mulţi studenţi, nici cea mai bine cotată instituţie de învăţământ superior din România în clasamentele internaţionale.

“Ne dorim ca cei din comunitatea maghiară din Transilvania să simtă că aici se află căminul său academic”, a declarat rectorul. Acesta a mai adăugat că se doreşte ca universitatea să devină, în context european, un cămin al comunităţii maghiare.

Potrivit lui Daniel David, este un lucru bun că în Transilvania s-au înfiinţat încă două universităţi de limbă maghiară: Universitatea Partium (PKE) din Oradea şi Universitatea Sapientia. În opinia sa, este important ca acestea să se completeze reciproc.

Anna Soós, prorectorul care coordonează linia maghiară, a amintit de dificultăţile înfiinţării universităţii, de acum 150 de ani. Aceasta a menţionat că un decret al lui Ferenc József a făcut posibil ca munca de organizare să poată începe încă înainte ca parlamentul să fi adoptat legea de înfiinţare a universităţii. În cele din urmă, legea a fost promulgată de către monarh la 12 octombrie 1872, în 10 noiembrie a fost numit primul rector, Áron Berde, iar a doua zi, primii 258 de studenţi au început anul universitar. Prorectorul a remarcat că universitatea a avut un început dificil, dar s-a dezvoltat rapid: 40 de ani mai târziu avea, deja, 2343 de studenţi.

Astăzi, la UBB, în limba maghiară învaţă peste 6800 de studenţi, în 17 facultăţi şi 19 institute, unde lucrează 347 de cadre didactice angajate cu normă întreagă şi peste 100 de profesori plătite cu ora, a specificat prorectorul. În opinia sa, excelenţa din cadrul universităţii face, deja, parte din tradiţie.

Poetul Béla Markó, fost vicepremier, care a vorbit în calitate de fost student al universităţii, a spus că Legea educaţiei din 2011 a permis universităţilor multiculturale să acorde drepturi egale învăţământului superior în limba română, maghiară şi germană. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea de Arte din Târgu Mureş au aplicat legea, însă Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş încă mai caută portiţe.

“Aici, învăţământul în limba română şi cel în limba maghiară nu se luptă unul cu celălalt, ci se luptă mai degrabă cu un buget redus, şi uneori, cu lipsa autonomiei universitare”, a spus Markó.

Péter Zakar, prorector al Universităţii de Ştiinţe din Szeged, a amintit că universitatea a contribuit şi la dezvoltarea infrastructurii din Cluj-Napoca. Atunci când fabrica de gaze de aici s-a împotrivit modernizării, profesorii universitari au luat atitudine în favoarea electrificării.

“Ne-am convins de faptul că avem nu numai un trecut comun şi tradiţii comune, ci şi un viitor comun”, a spus prorectorul, despre cooperarea dintre universităţile din Cluj-Napoca şi Szeged. Cele două universităţi consideră Universitatea “Ferenc József” drept predecesorul lor comun, deoarece universitatea de la Szeged a fost înfiinţată în 1921 de către acei profesori din Cluj care au fugit din Transilvania, după Trianon.

Cu ocazia aniversării, la universitate are loc şi o expoziţie care prezintă lucrările ştiinţifice din primele decenii ale instituţiei, însemnele universităţii şi sigiliile acesteia. Cu ocazia aniversării, bustul lui Ferenc József de la Muzeul de Artă a fost adus la universitate; este vorba despre un bust pe care însuşi împăratul l-a oferit cadou universităţii, în 1895, şi despre care se crede că este opera renumitului sculptor Fadrusz János.

Actuala Universitate Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a luat fiinţă în 1959, în urma unui decret al autorităţilor comuniste din România, prin fuziunea dintre universitatea cu predare în limba maghiară care a fost mutată înapoi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi care apoi a fost înfiinţată şi prin decret regal românesc (care din 1945 a luat numele lui Bólyai János), respectiv universitatea cu predare în limba română care a revenit la Cluj-Napoca după război (şi care din 1947 a luat numele lui Victor Babeş).