Bucureşti, luni, 10 octombrie 2022 (MTI) - După o pauză de peste zece ani, noua sesiune a Comisiei mixte româno-ungare pentru minorităţi, care are ca scop identificarea şi rezolvarea problemelor minorităţii maghiare din România şi a minorităţii române din Ungaria, a început luni, la Bucureşti, cu întâlnirea copreşedinţilor.
Partea ungară aşteaptă soluţii, printre altele, la probleme
precum retrocedarea, discursul urii pe stadioane, cazul liceul
catolic din Târgu-Mureş, al învăţământului superior medical în
limba maghiară şi utilizarea simbolurilor, a declarat telefonic
agenţiei ungare de presă MTI Ferenc Kalmár, trimisul special al
ministrului şi copreşedintele ungar al comisiei.
El a reamintit: conform tratatului de bază româno-ungar semnat
în 1996, comisia mixtă compusă din experţi şi reprezentanţi ai
ministerelor competente, care urmează să fie înfiinţată pentru a
rezolva problemele minorităţilor naţionale, trebuie să se reunească
cel puţin o dată pe an pentru a propune soluţii la problemele
apărute. Procesul-verbal al ultimei reuniuni a fost semnat în 2009.
Partea ungară nu a mai fost dispus să semneze procesul-verbal al
celei de-a opta reuniuni a comisiei, care a avut loc în 2011,
deoarece comisia nu a discutat 18 din probleme ridicate de această
parte.
Anul trecut, la Gyula, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi
al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó a convenit cu şeful
diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, să relanseze cadrul
instituţional al dialogului interstatal privind situaţia
minorităţilor. Totodată, Ferenc Kalmár şi Iulia Matei,
copreşedinţii de atunci ai comisiei, au semnat procesul-verbal al
celei de-a opta sesiuni, care a inclus şi angajamentul de a lua în
discuţie cele 18 puncte asupra cărora nu s-a ajuns la un acord de-a
lungul anilor, completându-le cu problemele apărute între timp.
Ferenc Kalmár s-a întâlnit, luni, cu actualul copreşedinte
român al Comisiei mixte pentru minorităţi, secretarul de stat
Daniela Gitman, pentru a pregăti sesiunea plenară a comisiei
compuse din 30 de membri, care va avea loc în primăvara anului
viitor. Partea română a propus o nouă structură a
procesului-verbal, în privinţa căreia Ferenc Kalmár a declarat că
partea ungară trebuie mai întâi să examineze dacă problemele cu
care se confruntă comunitatea maghiară din România se încadrează în
noua structură propusă de partea română (care se concentrează pe
măsurile ce servesc păstrarea identităţii) şi, dacă este necesar,
să propună o completare partenerului său de discuţii.
La întrebarea privind aşteptările sale faţă de reluarea
dialogului după o pauză de mai bine de zece ani, care ar trebui să
găsească răspunsuri la “moştenirea istorică” a celor 18 probleme
nesoluţionate şi la multe alte probleme care au apărut de atunci,
trimisul special al ministrului a declarat că dialogul trebuie
menţinut neapărat şi că orice discuţie trebuie începută cu speranţa
de a ajunge la un acord.
