Cluj-Napoca, vineri, 28 ianuarie 2022 (MTI) - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al României anchetează dacă stema municipiului Odorheiu Secuiesc, care include un cap de urs străpuns cu o sabie, incită la torturarea animalelor.
Primarul Árpád Gálfi a relatat despre anchetă în şedinţa de joi
a Consiliul Local. Subiectul a fost abordat în ediţia de vineri a
mai multor ziare maghiare din Transilvania.
După cum a evocat cotidianul Krónika, municipiul din Ţinutul
Secuiesc a lansat în 2016 procedura de aprobare a stemei istorice a
Odorheiului Secuiesc. Procedura s-a încheiat anul trecut, când
Consiliul Local a adoptat hotărârile necesare, după care ministerul
a aprobat documentaţia şi stema. Attila Cseke, ministrul
Dezvoltării, Administraţiei şi Lucrărilor Publice, a anunţat în
august 2021 că guvernul a oficializat stema municipiului.
Stema cuprinde un câmp albastru pe care este reprezentat un
braţ armat cu argint, care ţine o spadă a cărei lamă străpunge un
cap de urs, o inimă şi o coroană de aur, simbolizând vitejia şi
curajul. Stema este flancată de stele de aur şi frunze de stejar de
argint.
Potrivit primarului Árpád Gálfi, Parchetul a dispus o anchetă
pentru o posibilă infracţiune. Infracţiunea este definită în
document astfel: lama de argint, care străpunge un cap de urs brun
cu ochii închişi, cuprinde elemente care instigă la săvârşirea de
infracţiuni de cruzime asupra animalelor”.
Potrivit primarului, dosarul cu actele privind aprobarea
stemei, împreună cu documentaţia aferentă, vor fi trimise
Parchetului, susţinând totodată că “stema istorică a oraşului
Odorheiu Secuiesc nu poate face obiectul unei asemenea anchete”.
Portalul Transindex.ro a prezentat o serie de steme ale
localităţilor din România, care conţin simboluri care ar putea fi
contestate conform legii menţionate. Printre aceste simboluri se
numără un balaur străpuns cu o suliţă, o lebădă, un inorog şi un
leu străpunse de o săgeată, dar şi lupoaica alăptând doi copii,
care se referă la originea latină a românilor.
Attila Cseke, ministrul Dezvoltării, Administraţiei şi
Lucrărilor Publice, a anunţat pe 11 ianuarie că, în primul an al
activităţii sale la acest minister, “a fost deschis sertarul” în
care erau păstrate cererile de aprobare ale drapelelor şi stemelor
diferitelor localităţi, dosare care nu au fost examinate ani de
zile. El a mai menţionat că în 2021, ministerul a înaintat
Guvernului 112 proiecte de steme şi steaguri. Dintre acestea, 35
reprezintă iniţiativele unor comunităţii maghiare din Transilvania,
care au obţinut garanţia legală pentru utilizarea liberă a stemelor
şi drapelelor a două judeţe transilvănene şi 33 de localităţi
locuite de maghiari. Conform legislaţiei române în vigoare, decizia
finală asupra simbolurilor locale trebuie luată de Guvernul
României, după ce propunerea a fost examinată de comisiile
competente la nivel judeţean, regional şi apoi naţional.
“Aceste decizii sunt importante pentru că nimeni nu poate da
jos steagul arborat, nimeni nu poate amenda nicio comunitate
maghiară pentru că foloseşte cu mândrie şi în mod liber stema şi
steagul locului natal”, a declarat anterior ministrul Attila Cseke.
