Primarul Árpád Gálfi a relatat despre anchetă în şedinţa de joi a Consiliul Local. Subiectul a fost abordat în ediţia de vineri a mai multor ziare maghiare din Transilvania.

După cum a evocat cotidianul Krónika, municipiul din Ţinutul Secuiesc a lansat în 2016 procedura de aprobare a stemei istorice a Odorheiului Secuiesc. Procedura s-a încheiat anul trecut, când Consiliul Local a adoptat hotărârile necesare, după care ministerul a aprobat documentaţia şi stema. Attila Cseke, ministrul Dezvoltării, Administraţiei şi Lucrărilor Publice, a anunţat în august 2021 că guvernul a oficializat stema municipiului.

Stema cuprinde un câmp albastru pe care este reprezentat un braţ armat cu argint, care ţine o spadă a cărei lamă străpunge un cap de urs, o inimă şi o coroană de aur, simbolizând vitejia şi curajul. Stema este flancată de stele de aur şi frunze de stejar de argint.

Potrivit primarului Árpád Gálfi, Parchetul a dispus o anchetă pentru o posibilă infracţiune. Infracţiunea este definită în document astfel: lama de argint, care străpunge un cap de urs brun cu ochii închişi, cuprinde elemente care instigă la săvârşirea de infracţiuni de cruzime asupra animalelor”.

Potrivit primarului, dosarul cu actele privind aprobarea stemei, împreună cu documentaţia aferentă, vor fi trimise Parchetului, susţinând totodată că “stema istorică a oraşului Odorheiu Secuiesc nu poate face obiectul unei asemenea anchete”.

Portalul Transindex.ro a prezentat o serie de steme ale localităţilor din România, care conţin simboluri care ar putea fi contestate conform legii menţionate. Printre aceste simboluri se numără un balaur străpuns cu o suliţă, o lebădă, un inorog şi un leu străpunse de o săgeată, dar şi lupoaica alăptând doi copii, care se referă la originea latină a românilor.

Attila Cseke, ministrul Dezvoltării, Administraţiei şi Lucrărilor Publice, a anunţat pe 11 ianuarie că, în primul an al activităţii sale la acest minister, “a fost deschis sertarul” în care erau păstrate cererile de aprobare ale drapelelor şi stemelor diferitelor localităţi, dosare care nu au fost examinate ani de zile. El a mai menţionat că în 2021, ministerul a înaintat Guvernului 112 proiecte de steme şi steaguri. Dintre acestea, 35 reprezintă iniţiativele unor comunităţii maghiare din Transilvania, care au obţinut garanţia legală pentru utilizarea liberă a stemelor şi drapelelor a două judeţe transilvănene şi 33 de localităţi locuite de maghiari. Conform legislaţiei române în vigoare, decizia finală asupra simbolurilor locale trebuie luată de Guvernul României, după ce propunerea a fost examinată de comisiile competente la nivel judeţean, regional şi apoi naţional.

“Aceste decizii sunt importante pentru că nimeni nu poate da jos steagul arborat, nimeni nu poate amenda nicio comunitate maghiară pentru că foloseşte cu mândrie şi în mod liber stema şi steagul locului natal”, a declarat anterior ministrul Attila Cseke.