În cadrul ceremoniei, János Árpád Potápi, secretarul de stat pentru politică naţională al Cancelariei Prim-ministrului ungar, şi-a exprimat opinia că declararea libertăţii religioase face parte din legiferările timpurii ale drepturilor omului şi constituie unul dintre secretele supravieţuirii Transilvaniei, deoarece datorită ei au putut strămoşii să-şi protejeze comunităţile. El consideră că şi astăzi trebuie să se declare nevoia de cooperare nu numai în cadrul comunităţii, ci şi între comunităţi.

El a menţionat: guvernului maghiar a sprijinit începând din 2010 renovarea sau construirea a 650 de imobile bisericeşti din Transilvania, precum şi renovarea şi construcţia – din 2016 – a unui număr de 480 de grădiniţe. Secretarul de stat a opinat că alegerile parlamentare din Ungaria din luna aprilie vor avea ca miză şi menţinerea şi continuarea cu succes a acestei activităţi de sprijinire. El a făcut apel la preoţii prezenţi să-şi încurajeze credincioşii să se înregistreze pentru alegeri şi să participe la scrutin.

Într-un scurt mesaj, episcopul unitarian István Kovács a afirmat: “trebuie să ne ţinem de mână în această furtună, pentru a ne menţine pe temelia creştinismului”.

Vilmos Kolumbán, rectorul Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca, a reamintit că instituţia pe care o conduce a luat fiinţă în 1948 ca urmare a constrângerilor impuse de statul comunist, totuşi, formarea comună a preoţilor reformaţi, luterani şi unitarieni i-a apropiat mai mult bisericile protestante din Transilvania şi a contribuit la colaborarea fructuoasă între acestea.

István Lajos Józsa, preot unitarian din Turda, a considerat că imnul saşilor din Transilvania numeşte această regiune “ţară a toleranţei” şi “casa tuturor credinţelor” datorită proclamării libertăţii religiilor.

În predica sa de la slujba festivă, Árpád Csete, preot din Mereşti şi preşedintele Uniunii Naţionale a Preoţilor Unitarieni, a subliniat că legea libertăţii religioase este legea iubirii, legea înţelegerii şi acceptării reciproce. În opinia sa legea este vie şi acum, la o distanţă de patru secole şi jumătate, deoarece a fost formulată pe baza învăţăturilor lui Isus. Vorbitorul a adăugat: porunca de a-l iubi pe Dumnezeu şi de a-ţi iubi aproapele reprezintă şi astăzi o fundaţie solidă.

Ceremonia a continuat cu depunerea de coroane la Monumentul Libertăţii Religioase, inaugurat în urmă cu patru ani în piaţa centrală din Turda. Ceremonia de după-amiază de la Cluj-Napoca se va încheia cu depunerea de coroane la statuia lui Dávid Ferenc, episcopul care a iniţiat legalizarea libertăţii religioase.

Dieta Transilvaniei reunită la Turda în 1568 a promulgat la 13 ianuarie, pentru prima oară în lume, legea libertăţii religiei şi a conştiinţei, într-o perioadă în care Europa era marcată de conflictele între catolici şi protestanţi. În partea vestică a Europei, legile similare au fost adoptate doar cu decenii mai târziu.