×
Kövessen minket Facebook-on is!

Már követem az oldalt!
×

Cimitirul militar din Valea Uzului - Parchetul continuă să considere că în timpul ocupării cimitirului nu a fost săvârşită vreo infracţiune

 

Cluj-Napoca, sâmbătă, 23 octombrie 2021 (MTI) - Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti continuă să considere că nu a fost săvârşită vreo infracţiune în cimitirul militar din Valea Uzului în 6 iunie 2019, când mii de români naţionalişti au pătruns cu forţa în cimitir pentru a sfinţi parcela românească dedicată eroilor români şi a depune coroane.

În luna decembrie a anului trecut, Judecătoria Moineşti a
anulat ordonanţa prin care parchetul a clasat dosarul şi a dispus
ca acesta să continue urmărirea penală cu privire la incidentele
din cimitir. La acea vreme, în presa din România a suscitat reacţii
aprinse faptul că procurorul care a anchetat acţiunile violente de
la cimitir a audiat exclusiv martori români şi a considerat că din
lozinca scandată la cimitir – “afară cu ungurii din ţară!” – nu
rezultă o incitare la ură şi discriminare.

Noua ordonanţă a parchetului – care clasează din nou dosarul şi
care are un conţinut similar cu cel al ordonanţei anterioare – a
fost prezentat de către biroul de presă al Alianţei Maghiare din
Transilvania (AMT), una dintre părţile care au făcut plângere la
parchet în urma evenimentelor, printr-un comunicat de presă emis
sâmbătă.

Potrivit rezumatului efectuat de AMT, şi de data aceasta au
fost audiaţi doar martori români, iar aceştia au susţinut că
liniştea şi ordinea publică nu au fost tulburate, deşi o serie de
înregistrări video dovedesc contrariul. Potrivit celor relatate de
martorii români, tocmai reprezentanţii comunităţii maghiare
prezente au fost cei care au avut o atitudine de natură să instige
la acte de violenţă, însă din fericire, românii nu au ripostat la
aceste provocări.

Parchetul a subliniat şi faptul că Primăria Sânmartin nu a
formulat vreo plângere cu privire la deteriorarea porţii de acces
în cimitirul militar, astfel că nu există acuzaţii cu privire la
distrugere. Parchetul a renunţat şi la acuzaţiile cu privire la
vătămări corporale, susţinând că nu au existat plângeri în acest
sens. S-a renunţat, de asemenea, şi la acuzaţiile de tulburare a
liniştii şi ordinii publice, spunându-se că la faţa locului nu s-a
întâmplat decât că a fost cântat imnul României, respectiv câteva
cântece patriotice.

La un moment dat, în cursul argumentării, Parchetul recunoaşte
că totuşi au fost scandate sloganuri care au insultat maghiarii
prezenţi. Pe acestea nu le-a considerat, însă, ca fiind unele care
să incite la ură şi discriminare, întrucât nu au fost adresate unui
public larg, ci doar unei categorii de persoane.

“Şi acest exemplu demonstrează, în mod clar, faptul că
antimaghiarismul din România a fost ridicat la nivel de politică de
stat. Am demonstrat cu numeroase înregistrări video că ceea ce s-a
întâmplat la cimitirul din Valea Uzului nu numai că a fost
profanată memoria eroilor noştri, ci maghiarii au fost atacaţi cu
bâte şi cu catargele steagurilor. Se pare că în ciuda tuturor
faptelor şi probelor, parchetul îi protejează pe agresori, iar asta
demonstrează un singur lucru, şi anume, că România nu este un stat
de drept”, a spus István Csomortányi, co-preşedintele AMT, citat de
comunicat.

“Eu am fost acolo, la poarta cimitirului din Valea Uzului,
atunci când mulţimea de români adunată acolo ne-a atacat şi a
pătruns în cimitir. Am văzut cu ochii mei ceea ce demonstrează şi
materialele video. Este regretabil că justiţia din România ignoră
realitatea într-o asemenea măsură şi că încalcă dreptul european şi
cel românesc”, a adăugat János Mezei, celălalt co-preşedinte al AMT.

Potrivit legii, satul depopulat Valea Uzului, care se află pe
graniţa judeţelor Harghita şi Bacău, face parte din comuna
Sânmartin din Harghita. În Primul Război Mondial, în localitate s-a
înfiinţat un cimitir pentru soldaţii maghiari căzuţi în această
zonă, în care, după război, autorităţile însărcinate cu îngrijirea
cimitirelor militare au îngropat şi rămăşiţele soldaţilor
aparţinând altor naţionalităţi. Cimitirul renovat şi îngrijit de
comuna Sânmartin a fost intabulat de primăria comunei Dărmăneşti
din judeţul Bacău, ca domeniu public al localităţii, iar în aprilie
2019, orăşelul din judeţul Bacău a creat în incinta cimitirului –
fără înştiinţarea comunei Sânmartin – o parcelă românească pe care
a amplasat 50 de cruci şi a ridicat şi un monument.

În data de 6 iunie 2019, consiliul local din Dărmăneşti a
autorizat depuneri de coroane în cimitir unor organizaţii
naţionaliste româneşti. Pe drumul din faţa cimitirului, Consiliul
Judeţean Harghita a autorizat o şedinţă extraordinară dislocată a
consilierilor judeţeni maghiari ai CJ Covasna, la care au fost
invitate şi alte autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc.

Secuii au creat un lanţ viu în faţa cimitirului, pentru ca
parcela românească să nu poată fi inaugurată cu ceremonie
religioasă, sub pretextul depunerii coroanelor, invocând că
înfiinţarea acestei parcele face obiectul unor serii de procese.

Cimitirul a fost ocupat de grupuri de ultraşi ai unor cluburi
de fotbal, care au ocolit lanţul viu al maghiarilor, au smuls
poarta cimitirului, i-au molestat pe demonstranţii maghiari, precum
şi pe unii dintre ziarişti prezenţi, deschizând drumul preoţilor
care au sfinţit parcela românească şi participanţilor care au depus
coroane de flori.

În urma acestui eveniment, mai mulţi participanţi, organizaţii
şi instituţii maghiare au depus plângeri la parchet împotriva
atacatorilor care au scandat lozinci naţionaliste, însă din cauza
disputelor privind neclarităţile apartenenţei teritoriului, o parte
din aceste plângeri au ajuns la Parchetul din Moineşti, competent
în judeţul Bacău, iar cealaltă parte a fost supusă aprecierii
parchetului competent în judeţul Harghita. Cel din urmă nu a dispus
încă nici punerea sub acuzaţie a unor persoane şi nici clasarea
cauzei.