×
Budapesta, joi, 21 octombrie 2021 (MTI) - Bruxelles ar dori să impoziteze locuinţele şi maşinile oamenilor pe motivul protecţiei climei; guvernul ungar respinge acest lucru şi se angajează să apere rezultatele reducerii cheltuielilor cu utilităţile - a declarat ministrul care conduce Cancelaria Prim-ministrului, la conferinţa de presă a guvernului ungar, susţinută joi.
Ministrul a precizat că subiectul principal al summit-ului UE,
care începe joi la Bruxelles, va fi problema preţurilor la energie,
deoarece s-a instaurat un fel de “criză a cheltuielilor cu
utilităţile” în toată Europa, din cauza costurilor energetice
“incredibil de mari”.
Gergely Gulyás a spus că dincolo de preţurile de pe piaţa
mondială, principalul motiv este că Comisia Europeană urmăreşte o
politică energetică nechibzuită. Cel mai mare pericol îl reprezintă
intenţia comisiei de a transfera creşterile de preţ pe consumatori
prin impozitarea caselor şi a automobilelor – a adăugat ministrul,
potrivit căruia aceasta este un atac deschis împotriva reducerii
cheltuielilor cu utilităţile din Ungaria.
El a spus că ţările Grupului de la Visegrád vor declara veto în
această chestiune, respingând propunerea Bruxelles-ului.
Gulyás a apreciat că măsurile Comisiei Europene din ultima
perioadă au contribuit la naşterea crizei, întrucât Bruxellesul a
forţat încetarea producţiei europene tradiţionale de energie,
invocând protecţia climei, şi a liberalizat piaţa gazului şi a
energiei electrice dintr-o dată. În plus – a continuat el – când
semnele crizei erau deja vizibile anul trecut – deoarece nivelul
rezervelor de energie a atins cote minime istorice, cererea era în
creştere, oferta scădea, iar contractele pe termen lung de gaz se
apropiau de termen – Bruxelles-ul nu a făcut nimic timp de jumătate
de an, nu a avut nicio consultare de fond cu partenerii care
aprovizionează Europa cu materii prime.
În opinia lui Gergely Gulyás, propunerea Comisiei Europene este
să se extindă Schema UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS)
asupra transportului rutier, automobilelor, clădirilor publice,
caselor familiale, precum şi asupra consumatorilor.
Aceasta înseamnă – a spus el – că Bruxelles-ul ar impozita
locuinţele şi maşinile oamenilor, în loc să aplice principiul
“poluatorul plăteşte” şi să oblige companiile multinaţionale să
plătească costurile poluării.
El a explicat că preţul gazelor naturale a crescut pe pieţele
europene cu 400% într-un an, în timp ce preţul energiei electrice a
crescut cu 80-100%, iar costul utilităţilor a crescut în toate
ţările europene, cu excepţia Ungariei.
Gulyás a atras atenţia asupra faptului că în Ungaria există cel
mai mic preţ al gazului şi energiei electrice pentru consumatorii
casnici, pentru care preţul energiei electrice este de 10 euro/kWh
la Budapesta, în timp ce la Viena se plăteşte dublul acestui preţ,
iar la Berlin un tarif de aproape 3,5 ori mai mare. El a adăugat că
preţul unitar al gazului este de 2,87 euro în capitala Ungariei, la
Viena se plăteşte de trei ori mai mult, iar la Berlin mai mult
decât dublu, în timp ce în Suedia preţul este de 8 ori mai mare.
Gergely Gulyás a indicat încă o propunere periculoasă, şi anume
intenţia Bruxelles-ului de a interzice automobilele pe benzină şi
motorină până în 2035. El a subliniat că Primăria Budapestei
vorbeşte deja despre interzicerea motorinei, vrea să introducă o
taxă de congestionare, în timp ce companiile multinaţionale pot
polua mediul fără consecinţe.
El a amintit că în cursul zilei va începe la Bruxelles
summit-ul de două zile cu participarea şefilor de stat şi de guvern
din UE, la care Ungaria va prezenta şi ea propuneri. El a precizat
că Ungaria va solicita modificarea legislaţiei UE în aşa fel încât
în privinţa migraţiei zonele de tranzit să poată fi restabilite. Nu
există o modalitate mai eficientă de apărare, a afirmat ministrul.
Ungaria va propune ca statutul de refugiat să fie acordat peste
tot în afara graniţelor Uniunii Europene, deoarece este dificil de
expulzat o persoană care a intrat deja pe teritoriul UE.
Gergely Gulyás a spus că propunerile sunt justificate şi din
motivul că presiunea migraţionistă a crescut enorm.
El a explicat că anul trecut, între ianuarie şi mijlocul lunii
octombrie, aproape 28 000 de persoane au încercat să treacă
frontiera maghiară ilegal şi fără succes. În aceeaşi perioadă a
anului în curs, 91 500 de persoane au încercat să treacă frontiera
în mod ilegal, dintre care 82 000 la frontiera ungaro-sârbă, însă
Ungaria a reuşit să le ţină departe datorită gardului.
Potrivit lui Gergely Gulyás, cooperarea între cele patru ţări
de la Visegrád este bine ilustrată de faptul că apărarea
frontierelor Ungariei va fi întărită cu un contingent de poliţie
ceh de 50 de persoane, timp de două luni, începând cu 15 octombrie.
