×
Kövessen minket Facebook-on is!

Már követem az oldalt!
×

Péter Szijjártó: în relaţiile româno-maghiare se deschide un nou capitol

 

Gyula, miercuri, 28 aprilie 2021 (MTI) - Odată cu relansarea comitetului de specialitate româno-maghiar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, în relaţiile dintre Ungaria şi România se deschide un nou capitol, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, după semnarea mai multor acorduri bilaterale cu omologul său român, miercuri, la Castelul Almásy din Gyula.

Şeful diplomaţiei ungare a declarat că ultima şedinţă a
comitetului mixt a avut loc în 2011, însă acordul de acum – în care
se face referire şi la subiecte asupra cărora au existat dispute –
va face posibil ca “problemele care până acum au fost considerate
ca fiind unele fără rezolvare” să fie discutate şi soluţionate.

Péter Szijjártó a solicitat ca membrii comitetului să fie
convocaţi cât mai curând posibil şi să discute, printre altele, şi
despre probleme importante, cum ar fi continuarea funcţionării
Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş.

Politicianul ungar şi omologul său român, Bogdan Aurescu, au
semnat şi un document cu privire la modificarea acordurilor din
2004 şi 2014, încheiate la Bucureşti. Despre acesta, Szijjártó a
declarat că va aduce îmbunătăţiri la rapiditatea trecerii
frontierei şi va face ca locuitorii unor aşezări vecine, aflate pe
de-o parte şi cealaltă a frontierei, să nu trebuiască să facă un
ocol mare pentru a trece peste graniţă. Între Elek şi Grăniceri,
respectiv Dombegyház şi Iratoşu vor fi deschise noi puncte de
trecere a frontierei, cu program permanent, a spus. Este de
aşteptat ca din toamnă, între Ungaria şi România să există 14
puncte de trecere a frontierei permanente, faţă de 12, câte sunt
acum, urmând ca maghiarii să construiască infrastructura necesară
în partea maghiară. Tratatul Schengen ne obligă să facem acest
lucru, a specificat ministrul ungar de externe.

Péter Szijjártó a relatat că au fost discutate şi probleme de
securitate energetică. Cei doi miniştri de externe au fost de acord
că obiectivele climatice sunt importante pentru ambele state, însă
pentru realizarea acestora este nevoie, ca sursă de energie de
tranziţie, de energie nucleară şi gaze naturale. “Nu vom permite
Bruxellesului să pună în plan secundar aceste două forme de
producţie de energie”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

Ministrul ungar de externe a subliniat că din 2024 va exista o
a treia conexiune pe autostradă între cele două ţări, pe ruta
Mátészalka-Csenger-Satu Mare, şi că tot până în 2024 va fi
modernizată şi linia de cale ferată dintre Békéscsaba şi frontiera
Ungariei, astfel încât traficul feroviar de pe ruta
Budapesta-Bucureşti-Constanţa se va desfăşura pe două linii, pe
toată lungimea.

Péter Szijjártó a spus: cu cât vor exista mai multe planuri pe
care se va desfăşura cooperarea dintre cele două ţări, cu atât mai
mari vor fi şansele de a rezolva eventualele conflicte; provocările
din anul precedent şi pandemia au evidenţiat importanţa cooperării
internaţionale şi a relaţiilor de bună vecinătate.

Szijjártó a amintit că în ultimii zece ani, sprijinul pe care
Ungaria îl acordă comunităţilor de români din ţară a crescut de
cinci ori. Biserica Ortodoxă Română din Ungaria primeşte, acum, de
şapte ori mai mult sprijin decât în 2010. Se oferă sprijin pentru
activităţile educaţionale ale autoguvernărilor minorităţilor
etnice, anul acesta, în şcolile care primesc acest sprijin învaţă
1176 de elevi, a enumerat Szijjártó.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, şi-a exprimat, la
rândul său, opinia potrivit căreia faptul că, secretarul de stat
Iulia Matei şi însărcinatul ministerial Ferenc Kalmár au semnat
procesul-verbal al şedinţei comitetului mixt din 2011 reprezintă
speranţa reluării şi dezvoltării relaţiilor dintre cele două state.

Aurescu a relatat, de asemenea, că la momentul respectiv a
ocupat funcţia de copreşedinte al comitetului, astfel că se bucură
că munca poate continua. Are încredere şi în structură, întrucât la
dialog participă experţi ai celor două ţări, a declarat, adăugând
că printre membrii delegaţiei se află, printre altele, şi deputatul
UDMR Péter Faragó.

Potrivit ministrului român, întrunirea de astăzi şi repornirea
comitetului mixt sunt un semn al parteneriatului strategic dintre
cele două ţări. În opinia sa, relaţiile economice ar putea deveni
mai strânse dacă în baza acordului de acum, în toamnă s-ar putea
pune bazele camerei de comerţ mixte româno-maghiare.

În 2020, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări
a fost de 9 miliarde de euro, a menţionat ministrul român. Aurescu
a mai adăugat că în ceea ce priveşte investiţiile mai sunt multe de
făcut: în ultima vreme, Ungaria a investit mai mult pe teritoriul
României, decât a făcut-o România pe teritoriul maghiar.

Bogdan Aurescu a amintit că Guvernul Ungariei acordă sprijin
financiar pentru un învăţământ de calitate în limba română;
garantează drepturile lingvistice ale minorităţii române; ajută la
funcţionarea publicaţiilor în limba română şi a diverselor entităţi
de cultură şi oferă spaţiul necesar pentru construirea unei
biserici ortodoxe la Budapesta.

În cadrul întrunirii s-a discutat şi despre programul ungar de
dezvoltare economică din Transilvania. Potrivit lui Bogdan Aurescu,
cheia este nediscriminarea, respectarea normelor europene privind
concurenţa şi implicarea autorităţilor române în auditare.