×
Kövessen minket Facebook-on is!

Már követem az oldalt!

Preşedintele Ungariei: în Bazinul Carpatic, efectele schimbărilor climatice apar mai devreme şi sunt mai severe

 

Budapesta, luni, 12 aprilie 2021 (MTI) - În Bazinul Carpatic, efectele schimbărilor climatice apar mai devreme şi au forme mai severe decât în multe alte regiuni ale Europei, a avertizat preşedintele ungar János Áder, luni, la prima Conferinţă Ştiinţifică Naţională Interdisciplinară privind Schimbările Climatice.

Şeful de stat le-a vorbit participanţilor în calitatea sa de
principal patron al evenimentului care din cauza epidemiei are loc
online. Acesta a subliniat faptul că scopul conferinţei este şi
acela de a face schimb de idei, timp de patru zile, despre efectele
schimbărilor climatice în Bazinul Carpatic şi în Ungaria, de a
cartografia cunoştinţele acumulate în ultimii ani şi de a începe o
cooperare care în termen de doi ani şi jumătate să conducă la un
prim raport naţional de evaluare.

Cuprinsul viitorului raport arată o intenţie clară, a spus
János Áder. Acesta ar trebui să ofere răspunsuri cu privire la o
gamă largă de întrebări, începând cu constrângerile climatice,
continuând cu tendinţele privind emisiile şi cu opţiunile de
atenuare, şi terminând cu implicaţiile economice, juridice şi
bugetare ale schimbărilor climatice, a explicat preşedintele
Ungariei.

Potrivit şefului de stat, angajamentul participanţilor la
conferinţă este “unul oportun, dătător de speranţă şi demn de
respect”. Este oportun, deoarece la cinci ani de la Acordul de la
Paris, “astăzi ne aflăm într-un punct mai îndepărtat faţă de
obiectivele asupra cărora am convenit atunci, decât cel în care ne
aflam la momentul acordului”, a subliniat Áder.

Este dătător de speranţă, deoarece odată cu transformarea în
acţiune a cunoştinţelor acumulate pot fi evitate problemele mai
mari.

Este demn de respect, deoarece participanţii la conferinţă se
angajează ca în urma unor negocieri şi acorduri îndelungate, în
toamna anului 2021 să vină cu o propunere finală, a arătat
preşedintele.

“Acum, climatul politic este unul favorabil acestei
activităţi”, a spus Áder. Ungaria are o strategie naţională privind
schimbările climatice, pentru o perioadă de 30 de ani. Parlamentul
a inclus într-o lege obiectivul de a deveni neutri din punct de
vedere climatic, până în 2050. Iar marile oraşe maghiare s-au
alăturat mişcării Under2, a explicat.

Şeful statului a mai spus că în timp ce se pregătea de şedinţă,
i-au mai venit în minte câteva întrebări. În primul rând, cum ar
putea fi crescut, la nivel de societate, susţinerea unei gândiri
care să se axeze pe sustenabilitate şi pe lupta împotriva
schimbărilor climatice. Cum poate fi făcut clar, pentru toată
lumea, că rezultatele cercetărilor vorbesc despre lucruri care
“afectează vieţile tuturor”, fie că este vorba despre schimbări
climatice, o criză iminentă a apei sau declinul biodiversităţii.
Cum se poate obţine ca prezentarea tendinţelor nefavorabile să nu
ducă la o “depresie climatică”, ci să reprezinte o forţă motorie
pentru acţiune individuală şi comunitară.

János Áder a atras atenţia asupra faptului că se cunoaşte că
pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice este nevoie de
schimbări semnificative în ceea ce priveşte industria, agricultura,
transporturile şi viaţa de zi cu zi. “Toate acestea – n-are rost să
negăm – sunt în detrimentul multor interese”, a spus şeful statului
ungar, întrebându-se cum poate fi conciliată sustenabilitatea
mediului cu interesele economice, sociale şi politice.

“Este posibil să se schimbe atitudinea potrivit căreia deşi
majoritatea este de acord cu regulile generale, mulţi oameni caută
pretexte care să îi absolve de răspunderea individuală şi motive
pentru care toate acestea să nu li se aplice şi lor?”, a mai
întrebat preşedintele Ungariei.

Potrivit lui János Áder, se află sub semnul întrebării şi dacă
gândirea economică poate fi transformată în aşa fel încât în cazul
investiţiilor să fie luate în calcul nu numai beneficiile pe termen
scurt, ci şi daunele pe termen scurt şi lung. În plus faţă de
principiul “poluatorul plăteşte”, cum se poate face ca rezolvarea
poluării să aibă loc până la sfârşitul procesului de producţie?, a
întrebat preşedintele.

Creşterea acceptării sociale; luarea în calcul a diferitelor
interese; luarea în considerare, în acelaşi timp, a beneficiilor
economice şi a prejudiciilor sociale; prevenirea; evitarea
soluţiilor aparente şi lista mai poate continua, a spus şeful
statului.

La finalul discursului său, János Áder l-a citat pe Dénes
Gábor, distins cu Premiul Nobel, care a spus, încă din 1963, că
“până acum, umanitatea s-a luptat cu natura, de acum încolo trebuie
să se lupte cu propria sa natură, natura umană”. “Angajamentul
dumneavoastră este, nici mai mult, nici mai puţin, decât acela de a
ne ajuta să luptăm împotriva propriei noastre naturi, natura
umană”, a spus preşedintele, care a dorit mult succes la discuţii
şi o muncă fructuoasă pentru anii următori.