×
Kövessen minket Facebook-on is!

Már követem az oldalt!
×

La Sângeorgiu de Mureş a fost dezvelit monumentului dedicat victimelor şi a celor persecutaţi în urma evenimentelor din martie 1990

 

Cluj-Napoca/Sângeorgiu de Mureş, sâmbătă, 27 martie 2021 (MTI) - În comuna Sângeorgiu de Mureş, alipită municipiului Târgu-Mureş, a fost dezvelit sâmbătă monumentul închinat victimelor, răniţilor şi persecutaţilor în urma confruntării sângeroase între români şi maghiari din martie 1990, eveniment rămas în memoria comună sub denumirea de Martie negru.

Monumentul ridicat la limita dintre cimitirele romano-catolic
şi reformat din localitate comemorează prin simboluri maghiare,
rome şi universale faptul că, în urmă cu 31 de ani, romii de limbă
maghiară din Sângeorgiu de Mureş s-au alăturat comunităţii maghiare
din Târgu-Mureş, care a fost atacată. Monumentul evocă de asemenea
intervenţia locuitorilor din Sângeorgiu de Mureş, care au încercat,
cu baricade ridicate pe drumul naţional, să blocheze accesul în
Târgu-Mureş al autobuzelor şi camioanelor pline cu ţărani români
întărâtaţi, veniţi din sate mai îndepărtate.

Mesajul viceprim-ministrului ungar Zsolt Semjén, trimis cu
ocazia dezvelirii, a fost citit de consulul general al Ungariei la
Miercurea Ciuc, László Tóth.

Viceprim-ministrul ungar a evocat în mesajul său: faptul că nu
s-a întâmplat o tragedie şi mai mare şi că nu au fost mai multe
victime, se datorează oamenilor din Sângeorgiu de Mureş. Ei “au au
pus frână devastării”, iar autorităţile de atunci, în loc să le
mulţumească, “au luat măsuri represive împotriva lor”, 6 persoane
fiind chiar pedepsite cu închisoare. El a reamintit că, dintre cele
6 victime locale, 3 au fost maghiari, 3 romi cu limba maternă
maghiară, 3 de religie catolică şi 3 reformaţi.

În opinia sa, monumentul demonstrează că “maghiari şi romi,
catolici şi reformaţi, toţi suntem în primul rând oameni,
împărtăşim aceeaşi soartă, aceeaşi viaţă. Dacă respectăm reciproc
credinţa şi identitatea celuilalt, vom avea şi un viitor comun.”

Szabolcs Sófalvi, primarul din Sângeorgiu de Mureş, a apreciat
că monumentul este semnul recunoştinţei faţă de toţi locuitorii
comunei care s-au apărat, şi-au apărat familia şi au apărat poarta
Târgu-Mureşului. “Suntem recunoscători şi celor care au fost târâţi
în faţa justiţiei, care au fost bătuţi, întemniţaţi. (…) Suntem
recunoscători faţă de toţi compatrioţii noştri care i-au înfruntat
curajoşi pe cei ce ne-au terorizat în Martie negru din 1990.”

Primarul a declarat că monumentul a fost ridicat pentru ca
Martie negru să nu se repete niciodată şi popoarele să poată trăi
împreună în pace şi înţelegere.

Katalin Langerné Victor, subsecretar de stat pentru incluziune
socială în cadrul ministerului de interne al Ungariei a trimis un
mesaj citit de Ferenc Sándor Szakács, coordonatorul
subsecretariatului de stat, în care a evocat sloganul din martie
1990, devenit celebru: “Nu vă temeţi fraţi maghiari, ţiganii sunt
solidari”. Mesajul subliniază că romii de limbă maternă maghiară
sunt consideraţi şi de maghiarii din Transilvania ca o comunitate
resursă, deoarece ea contribuie în mare măsură la menţinerea
şcolilor de limbă maghiară şi la conservarea culturii maghiare.
“Solidaritatea între maghiarii din Ungaria cu cei de peste hotare
trebuie să fie extinsă şi asupra romilor de limbă maternă maghiară”
– a declarat secretarul de stat adjunct în mesajul său.

Ferenc Péter, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, a
evidenţiat: comunitatea maghiară aşteaptă de 31 de ani stabilirea
celor responsabili pentru atacul împotriva comunităţii, de 31 de
ani se aşteaptă să se facă dreptate.

La 19 martie 1990, bărbaţi români înarmaţi cu bâte şi topoare
au fost transportaţi din satele lor la Târgu-Mureş pentru a
“proteja” oraşul de maghiari. Bărbaţii violenţi, în multe cazuri
aflaţi sub influenţa alcoolului, au devastat sediul UDMR din oraş
şi l-au rănit grav pe scriitorul András Sütő. Tentativa de pogrom
antimaghiar a continuat a doua zi, însă ea a fost contracarată de
un protest al maghiarilor din oraş. Protestatarii maghiari,
împreună cu romii care le-au venit în ajutor, i-au alungat pe
românii înarmaţi cu bâte, aduşi din Valea Gurghiului, şi pe
manifestanţii români localnici care li s-au alăturat.

Confruntarea s-a soldat cu 5 morţi (3 maghiari şi 2 români) şi
278 răniţi. În urma evenimentelor, justiţia românească a investigat
exclusiv reacţia maghiarilor, cei 30 de persoane puşi sub acuzaţie
au fost exclusiv maghiari sau romi. Două persoane au fost
condamnate la 10 ani, una la 6 ani, iar celelalte la câte 1 sau 2
ani de închisoare.

Sub pretextul evenimentelor acestui Martie negru de la
Târgu-Mureş, autorităţile de la Bucureşti a reînfiinţat Serviciul
Român de Informaţii (SRI). Securitatea, serviciul secret care
funcţiona ca poliţie politică a regimului comunist, fusese
dizolvată după căderea dictaturii.

La Târgu-Mureş, confruntarea sângeroasă şi justiţia
părtinitoare a declanşat un puternic val de emigrare în rândul
maghiarilor, în urma căreia comunitatea maghiară a devenit
minoritară în oraş.