Cluj-Napoca, miercuri, 23 decembrie 2020 (MTI) - În primăvară, după ce s-a topit gheaţa, va putea începe recoltarea caraşilor argintii care au suprapopulat Lacul Sfânta Ana şi care au perturbat echilibrul ecologic al acestuia, a declarat Elek Levente Dósa, preşedintele Asociaţiei Sfânta Ana, miercuri, pentru agenţia ungară de presă MTI, după o conferinţă online în cadrul căreia a fost prezentată situaţia lacului.
În cadrul conferinţei au fost prezentate studiile de
specialitate despre starea lacului şi posibilităţile de restabilire
a echilibrului ecologic iniţial.
Biologul István Máthé, profesor universitar al Universităţii
“Sapientia”, a relatat că apa lacului a început să devină verzuie
în 2017, după ce anterior fusese gri-albăstruie. La baza
fenomenului se află aşa-numita înflorire a algelor Cosmocladium,
care au obţinut monopol. În timp ce în primăvara anului 2012, apa
lacului era transparentă până la fundul aflat la o adâncime de şase
metri, în primăvara acestui an, transparenţa apei a scăzut la sub
doi metri.
Pe de-o parte, modificările din apă au fost cauzate de turiştii
care s-au scăldat în lac, dar un efect şi mai puternic l-a avut
faptul că în jurul anului 2010 în lac au apărut caraşii aurii, o
specie de peşti invazivă, care acum suprapopulează apa şi care se
hrăneşte cu zooplancton, nişte crabi mici care pe de altă parte se
hrănesc cu alge. Modul în care ar fi putea fi îmbunătăţită
calitatea apei este acela de a reduce drastic numărul peştilor, a
explicat István Máthé.
Biologul István Imecs a relatat că, din punct de vedere al
pescuitului, caraşii argintii sunt consideraţi a fi o specie
invazivă, care prin înmulţirea agresivă iau şi locul altor specii
de peşti, mai valoroase. În lacul Sfânta Ana există, acum, o
singura specie de peşte, a adăugat.
Potrivit biologului, o analiză cu radar a efectivului de peşte
va trebui efectuată atât la începutul, cât şi la sfârşitul
intervenţiei, însă peştii ar trebui recoltaţi şi folosind metoda
plasei, astfel încât prin examinarea solzilor unor peşti
invididuali să se poată determina câte generaţii trăiesc în lac.
István Imecs a prezentat mai multe metode de recoltare şi a
menţionat că ar trebui utilizată cea mai eficientă dintre ele. A
mai adăugat, însă, că aceşti caraşi argintii nu pot fi eradicaţi
complet din lac: de acum încolo, cea mai eficientă dintre metode va
trebui menţinută pentru totdeauna.
Întrebat de MTI, István Imecs a spus că s-a discutat şi
posibilitatea reglării populaţiei de caraşi argintii prin
introducerea în lac a unor peşti prădători, însă deocamdată,
această idee a fost respinsă. “Nici ştiuca, nici somnul nu sunt o
soluţie mai bună decât recoltarea. Dacă am introduce aceşti peşti
prădători, numărul acestora ar trebui, de asemenea, să fie
controlat”, a punctat. Biologul István Máthé a adăugat că va dura
ani de zile până ce micii crabi care se hrănesc cu alge vor reuşi
să se înmulţească din nou, iar calitatea apei să se îmbunătăţească.
În opinia sa, ar putea dura cinci-zece ani până când apa Lacului
Sfânta Ana va deveni din nou albastră.
“Trebuie să uităm de ideea adânc înrădăcinată precum că Lacul
Sfânta Ana este marea secuilor. Tragem ponoasele acestei idei,
acum”, a declarat Dósa, preşedintele Asociaţiei Pro Sfânta Ana.
Potrivit acestuia, ar trebui să se intervină şi în pădurile din
jurul lacului, în aşa fel încât apa care provine de acolo să aducă
mai puţine sedimente în lac.
Elek Levente Dósa a relatat, pentru MTI, că au fost
achiziţionate deja capcanele (lansetele) necesare demarării
lucrărilor şi o barcă electrică. Cu toate acestea, pentru începerea
operaţiunii mai trebuie obţinută şi aprobarea autorităţilor de
mediu.
Lacul Sfânta Ana s-a format în craterul unui vulcan. Lacul
stochează, de fapt, apa de ploaie care cade în craterul vulcanic,
nu are vreo sursă de apă şi nici vreo scurgere, astfel că apa sa
mică nu prea are capacitatea de a se autocurăţa. În primăvara
anului 2018, scăldatul în lac a fost interzis.
