×
Kövessen minket Facebook-on is!

Már követem az oldalt!

Parchetul trebuie să continue urmărirea penală privind incidentele de la cimitirul din Valea Uzului

 

Cluj-Napoca, joi, 10 decembrie 2020 (MTI) - Judecătoria Moineşti a desfiinţat, joi, ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, prin care acesta, la începutul acestui an, a clasat ancheta fără punere sub acuzaţie în cazul acţiunilor violente care au avut loc în data de 6 iunie 2019 la cimitirul militar din Valea Uzului. Judecătoria a dispus totodată în mod definitiv continuarea urmăririi penale.

Extrasul hotărârii a fost publicat pe portalul instanţelor de
judecată din România.

În presa din România a suscitat reacţii aprinse faptul că
procurorul care a anchetat acţiunile violente de la cimitir a
audiat exclusiv martori români şi nu a considerat incitare la ură
şi discriminare, de exemplu, lozinca scandată la cimitir: “afară cu
ungurii din ţară!”

Decizia procurorului de caz a fost atacată de Asociaţia pentru
Protecţia Drepturilor Minoritare Mikó Imre, după ce prim-procurorul
Parchetului de la Moineşti a ajuns la aceeaşi concluzie ca şi
subalternul său.

Potrivit extrasului deciziei Judecătoriei Moineşti, urmărirea
penală trebuie continuată în privinţa infracţiunilor de distrugere,
incitare la ură şi discriminare, precum şi tulburarea ordinii şi
liniştii publice. În acelaşi timp ancheta nu trebuie continuată în
privinţa infracţiunii profanării de cadavre şi morminte.

Satul depopulat Valea Uzului de pe graniţa judeţelor Harghita
şi Bacău face parte din comuna Sânmartin, conform legilor. În
Primul Război Mondial s-a înfiinţat în localitate un cimitir pentru
soldaţii maghiari căzuţi în această zonă, în care, după război,
autorităţile însărcinate cu îngrijirea cimitirelor militare au
îngropat şi rămăşiţele soldaţilor aparţinând altor naţionalităţi.
Cimitirul renovat şi îngrijit de comuna Sânmartin a fost intabulat
de primăria comunei Dărmăneşti din judeţul Bacău, ca domeniu public
al localităţii, iar orăşelul din judeţul Bacău în aprilie anul
trecut a creat în incinta cimitirului – fără înştiinţarea comunei
Sânmartin – o parcelă românească cu 50 de cruci şi a ridicat un
monument.

În data de 6 iunie 2019, consiliul local din Dărmăneşti a
autorizat depuneri de coroane în cimitir unor organizaţii
naţionaliste româneşti. Pe şoseaua din faţa cimitirului, Consiliul
Judeţean Harghita a autorizat o şedinţă extraordinară dislocată a
consilierilor judeţeni maghiari ai CJ Covasna, la care au fost
invitate şi alte autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc.

Secuii au creat un lanţ viu în faţa cimitirului, pentru ca
parcela românească să nu poată fi inaugurată cu ceremonie
religioasă, sub pretextul depunerii coroanelor, deoarece
înfiinţarea acestei parcele face obiectul unor serii de procese.

Cimitirul a fost ocupat de grupuri de ultraşi ai unor cluburi
de fotbal care au ocolit lanţul viu al maghiarilor, au smuls poarta
cimitirului, i-au molestat pe demonstranţii maghiari precum şi pe
unii ziarişti prezenţi, deschizând drumul preoţilor care au sfinţit
parcela românească şi participanţilor care au depus coroane de
flori.

În urma acestui eveniment, mai mulţi participanţi, organizaţii
şi instituţii maghiare au depus plângeri la parchet împotriva
atacatorilor care au scandat lozinci naţionaliste, însă, din cauza
disputelor privind neclarităţile apartenenţei teritoriului, o parte
din aceste plângeri au ajuns în faţa Parchetului din Moineşti,
competent în judeţul Bacău, iar cealaltă parte a fost supusă
aprecierii parchetului competent în judeţul Harghita. Cel din urmă
nu a dispus încă nici punerea sub acuzaţie şi nici clasarea cauzei.

La o săptămână după actele de violenţă, autoritatea românească
competentă a precizat că cei 149 de soldaţi români, ai căror nume
au fost citite în 6 iunie, iar depunătorii de coroane au răspuns
“prezent”, nu sunt înmormântaţi în cimitirul militar din Valea
Uzului. În perioada de după eveniment, naţionaliştii care au ocupat
cimitirul – dintre care mai mulţi au fost aleşi deputaţi sau
senatori sub culorile Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) – au
organizat în cimitir mai multe comemorări similare în cinstea
soldaţilor români care – potrivit poziţiei oficiale româneşti – nu
se odihnesc în acel loc.