Bucureşti, miercuri, 7 octombrie 2020 (MTI) - La Bucureşti a fost lansat, miercuri, volumul "Istoria ilustrată a secuilor", care a apărut sub egida Consiliului Judeţean Harghita şi al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita.
La eveniment a participat istoricul Gusztáv Mihály Hermann din
Odorheiu Secuiesc, coordonatorul ştiinţific al volumului, istoricul
clujean Lucian Nastasă-Kovács, care a semnat prefaţa cărţii,
preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, şi
jurnalistul Lucian Mândruţă în rolul de moderator.
Csaba Borboly a amintit că manualul în limba maghiară “Istoria
secuilor” a fost publicat în 2012, ceea ce a provocat multe
dezbateri şi în spaţiul public românesc, aşa că s-au gândit că
volumul ar trebui publicat şi în limba română. A subliniat că
scopul cărţii nu este acela de a convinge pe cineva despre un
adevăr istoric sau altul, ci acela de a oferi şi românilor, în
limba lor maternă, posibilitatea de a afla care este poziţia
istoricilor maghiari cu privire la istoria secuilor. A amintit şi
de faptul că Ţinutul Secuiesc este vizitat de foarte mulţi turişti
români, aceştia fiind consideraţi public-ţintă, pentru că se
doreşte promovarea regiunii prin toate mijloacele posibile. A
anunţat, totodată, că se pregăteşte şi ediţia în limba engleză.
Gusztáv Mihály Hermann, coordonatorul ştiinţific al volumului,
a spus că a reprezentat o mare provocare faptul că această
publicaţie, care iniţial a fost un manual în limba maghiară, are
peste zece autori, ceea ce a făcut necesară armonizarea mai multor
stiluri, lucru deloc uşor. Apoi, după ce cartea a fost tradusă în
limba română, au trebuit avute în vedere şi sensibilităţile
cititorilor români, respectiv a fost modificat şi limbajul mai
simplu, astfel încât cartea să se adreseze şi adulţilor, şi
istoricilor, nu doar elevilor.
În opinia sa, această carte este un pas într-o direcţie în care
românii şi maghiarii îşi pot cunoaşte reciproc istoria şi în care
să afle despre naraţiunile paralele care caracterizează
istoriografia română şi maghiară. Hermann şi-a exprimat şi părerea
conform căreia încă suntem foarte departe de ajunge la o
reconciliere istorică în relaţia româno-maghiară, pe modelul
germano-francez.
A amintit, totodată, că la Editura Curtea Veche a apărut,
recent, volumul “O scurtă istorie a secuilor”, pe care l-a scris
din start în limba română. Potrivit autorului, cartea prezentată
acum completează volumul anterior, care este o carte mai uşor de
citit, faţă de cea de acum, care conţine mult mai multe date
istorice şi informaţii.
Potrivit istoricului român Lucian Nastasă-Kovács, cea mai mare
calitate a lucrării este aceea că în centrul ei se află omul şi nu
este doar o înşiruire de date şi fapte seci. A salutat faptul că
volumul conţine poveşti şi legende, şi că vorbeşte despre
ocupaţiile, îmbrăcămintea şi uneltele caracteristice secuilor, ceea
ce face ca textul să fie plăcut şi uşor de asimilat şi de către
publicul larg, dar totodată să vină cu multe noutăţi şi pentru
profesorii de istorie.
Istoricul din Cluj-Napoca a fost de acord cu colegul său din
Odorheiu Secuiesc asupra faptului că, până acum, s-au făcut foarte
puţini paşi pentru a urma modelul de reconciliere germano-francez
în relaţia româno-maghiară. În opinia sa, un obstacol în calea
acestui lucru este că istoriografia română şi maghiară se
concentrează, de obicei, pe câteva dintre evenimentele istorice
conflictuale ale celor două popoare, şi păstrează tăcerea asupra
faptului că cele două popoare au trăit, timp de secole întregi, în
mare înţelegere şi bună cooperare.
Jurnalistul Lucian Mândruţă a subliniat că în relaţiile dintre
români şi maghiari nu este nevoie de steaguri şi lozinci, ci de o
foarte bună informare şi de mult calm. În opinia sa, pentru a
îmbunătăţi relaţiile dintre cele două etnii, românii şi maghiarii
ar trebui să iasă mult mai des din “bula” lor şi să discute mult
mai mult între ei. Potrivit jurnalistului, acest volum este o
ocazie perfectă pentru ca naţionaliştii români să afle că secuii nu
s-au mutat în România din Ungaria, ci trăiesc acolo de secole.
