×
Kövessen minket Facebook-on is!

Már követem az oldalt!

Ceangăii din Moldova nu au putut ţine slujba în limba maghiară la sfârşitul lunii iunie, la Bacău

 

Cluj-Napoca, marţi, 30 iunie 2020 (MTI) - Ceangăii din Moldova nu au putut ţine slujba în limba maghiară la sfârşitul lunii iunie, la Bacău - a anunţat portalul Maszol.ro marţi după-amiază.

Liturghia nu a putut fi organizată în ciuda faptului că
restricţiile instaurate din cauza epidemiei de coronavirus au fost
deja ridicate parţial, din 15 mai autorităţile au permis
ceremoniile în aer liber, iar din 15 iunie şi în biserici. La
slujbele ţinute în biserici participanţii trebuie să păstreze o
distanţă de 2 metri între ei şi trebuie să poarte mască. Cu toate
acestea, slujba în limba maghiară de duminică a fost anulată
invocând motivul epidemiei de coronavirus.

Felix Măriuţ, parohul romano-catolic de la Faraoani care ţine
slujbele în maghiară, a precizat portalului Maszol.ro: Episcopia
Romano-Catolică de Iaşi a dispus anularea slujbei din luna iunie,
deoarece biserica din Bacău desemnată pentru acest scop este prea
neîncăpătoare, nu pot fi asigurate condiţiile corespunzătoare.
Potrivit preotului, un pericol din punct de vedere epidemiologic
constituie şi faptul că credincioşii care participă la slujba
maghiară sosesc din mai multe sate, astfel epidemia se poate
răspândi pe o arie mai largă. Preotul a afirmat cu certitudine că
slujbele în limba maghiară de la Bacău vor putea fi reîncepute dacă
situaţia epidemiologică va permite acest lucru.

János Antal organizează deplasările la slujba maghiară de la
Bacău din mai multe localităţi ceangăieşti în calitatea sa de
preşedinte al Asociaţiei Culturale Faraoani. El a declarat
portalului: credincioşii erau pregătiţi pentru slujba maghiară şi
au aflat despre decizia diecezei doar în ultimul moment.
Organizatorul şi-a exprimat nedumerirea privind faptul că slujbele
în limba română pot fi ţinute nestingherit la Bacău, dar nu şi
slujba în limba maghiară, care are loc o dată pe lună.

Ceangăii din Moldova, care mai vorbesc un dialect local al
limbii maghiare, se luptă de aproape treizeci de ani cu conducerea
Diecezei de Iaşi pentru autorizarea slujbelor în limba maghiară.
Episcopul Petru Gherghel, aflat la conducerea diecezei timp de 41
de ani, care s-a pensionat în luna august 2019, spunea la începutul
anilor 2000 că va permite slujba în limba maghiară doar dacă se va
convinge că cel puţin 2% din credincioşi nu înţeleg limba română.
Mai târziu a refuzat slujbele maghiare pe motivul că limba
ceangăiască nu este identică cu limba maghiară. În sfârşit, în
perioada organizării vizitei Papei Francisc în România în anul
trecut, începând din ianuarie 2019 a permis ţinerea unei slujbe în
limba maghiară în biserica parohială Sfântul Nicolae din Bacău, în
amiaza ultimei duminici a fiecărei luni.

Tinka Nistor, preşedinta Asociaţiei Sfântul Ştefan din
Pustiana, cea mai importantă susţinătoare a slujbelor maghiare în
Moldova, a declarat mai demult agenţiei ungare de presă MTI că
slujba lunară de la Bacău nu a rezolvat nicidecum chestiunea
liturghiilor în limba maghiară. Conducătoarea asociaţiei a sperat
că noul episcop, Iosif Păuleţ va permite slujbele în maghiară în
toate localităţile unde o parte din credincioşi doresc acest lucru.

În cele opt judeţe moldovene care aparţin Diecezei din Iaşi –
potrivit datelor publicate pe site-ul diecezei – sunt înregistraţi
206 000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari
estimează la 30-40 000 numărul catolicilor din Moldova care vorbesc
dialectul local al limbii maghiare.