Ministrul ungar de Finanţe: creşterea exporturilor şi a consumului contribuie cel mai mult la creşterea economică

 

Budapesta, vineri, 14 februarie 2020 (MTI) - Creşterea exporturilor şi a consumului intern contribuie cel mai mult la creşterea economică, a declarat ministrul ungar de Finanţe Mihály Varga, vineri dimineaţă, într-o emisiune de pe postul maghiar de televiziune Tv2.

Ministrul a respins ideea potrivit căreia doar fondurile UE ar
contribui la creşterea economiei Ungariei. Dacă ar fi aşa,
economiile tuturor ţărilor din Europa Centrală şi de Est ar creşte
într-un ritm similar. În schimb, anul trecut, economia Poloniei a
crescut cu puţin peste 4%, iar cea a Slovaciei şi a Cehiei, cu
2-2,5%, în timp ce în Ungaria creşterea a fost de aproape 5%.

“Acest lucru arată că da, sigur că fondurile europene ne ajută,
însă trebuie să mai existe şi altceva care conduce la această
creştere economică. În opinia mea, acest lucru îl reprezintă
politica economică a guvernului, care se concentrează pe crearea de
locuri de muncă”, a adăugat ministrul. A mai adăugat, apoi, că se
încearcă crearea a cât mai multe investiţii prin care creşterea
economiei maghiare să fie, pe de o parte, cât mai amplă în ceea ce
priveşte locurile de muncă, iar pe de altă parte să fie ajutată de
cât mai multe sectoare, nu doar de unul.

Mihály Varga a subliniat că, astăzi, în Ungaria lucrează 4,5
milioane de oameni; pe lângă industria auto la creşterea economică
mai contribuie agricultura, industria alimentară şi construcţiile.

Potrivit ministrului, două sectoare au avut un rol determinant
privind contribuţia lor la creşterea economică: astfel exporturile
care s-au cifrat la 100 de miliarde de euro pe an, respectiv
consumului intern, care avansează cu 5-6% pe an.

Răspunzând la o întrebare, ministrul a relatat că statul a fost
un bun gospodar şi a gestionat într-un mod corect averea publică,
astfel că aceasta a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai
importante active de stat au fost cele din sectorul energetic şi
cel imobiliar. Varga a mai explicat că în 2010, activele statului
au fost de aproximativ 10-11 000 de miliarde de forinţi (29,5-32,4
miliarde euro), averea statului crescând la 18 000 de miliarde de
forinţi (53,1 miliarde euro); 62% dintre acestea reprezentând
active imobiliare, a adăugat.

“Ne bucurăm că această creştere a economiei maghiare nu este
determinată de îndatorare sau de vânzarea activelor statului, adică
de privatizări”, a punctat ministrul.

Revenind la subiectul datoriei de stat, Mihály Varga a spus că
au moştenit o situaţie dificilă în 2010, când datoria publică a
reprezentat 83% din PIB. În ultimii ani s-a reuşit reducerea
datoriilor, astfel că la finalul anului 2019, procentul datoriei de
stat era de doar 66%. “Aşadar, ne apropiem tot mai mult de magicul
60%, care este considerat a fi un criteriu pentru introducerea
monedei euro”, a adăugat ministrul.