Fostul premier croat Ivo Sanader şi preşedintele-director general al Mol, Zsolt Hernádi, condamnaţi la închisoare

 

Zagreb, luni, 30 decembrie 2019 (MTI) - Tribunanul din Zagreb a pronunţat o sentinţă în primă instanţă în procesul comun al lui Ivo Sanader, fost premier al Croaţiei şi Zsolt Hernádi, preşedintele şi directorul general al companiei maghiare Mol. Potrivit hotărârii, Sanader a fost condamnat la şase ani de închisoare, în timp ce omului de afaceri maghiar acuzat de mituirea fostului prim-ministru croat i s-a aplicat, în absenţă, o pedeapsă de doi ani, a anunţat televiziunea publică croată.

În procesul comun al celor doi, care a început în urmă cu un an
şi două luni, instanţa a decis că cei doi acuzaţi se fac vinovaţi
de săvârşirea infracţiunii de dare, respectiv luare de mită.

Potrivit motivării formulate de judecătorul Maja Stampar
Stipic, Sanader s-a înţeles cu Zsolt Hernádi ca în schimbul sumei
de 10 milioane de euro, compania maghiară să obţină dreptul de
administrator asupra companiei petroliere croate INA, respectiv ca
INA să se renunţe la activitatea în domeniul gazelor, care cauza
pierderi.

“În cadrul şedinţei de guvern, Sanader a solicitat aprobarea
raportului care autoriza Mol să deţină controlul asupra INA, ceea
ce cabinetul a şi făcut”, a spus judecătorul.

Din motive de sănătate, Sanader – care se află în închisoare
pentru o altă condamnare – nu a fost prezent la proces. În dosarul
de corupţie cunoscut sub numele de Planinska, curtea supremă din
Croaţia i-a crescut pedeapsa la şase ani de închisoare, sentinţa
dată recent fiind definitivă.

Instanţa a dispus, de asemenea, confiscarea bunurilor fostului
şef al guvernului croat, până la valoarea de cinci milioane de
euro. Sanader şi Hernádi mai trebuie să achite şi cheltuielile de
judecată în valoare de aproape 8000 de euro.

Robert Jezic, martorul-cheie din cadrul procesului Sanader, a
susţinut, anterior, că jumătate din cei 10 milioane de euro au fost
transferaţi în contul unei companii elveţiene aflate în
proprietatea sa. Jezic a declarat că în cel mai scurt timp posibil
va transfera banii în contul instanţei, însă acest lucru nu s-a
întâmplat de ani de zile. Potrivit sentinţei, Jezic va trebui să
transfere suma, acum.

Avocaţii lui Sanader au declarat, în faţa presei, că vor face
recurs împotriva hotărârii. Avocatul Jadranka Slokovic a declarat
că sentinţa nu a fost o surpriză. “În cadrul procesului au fost
încălcate, sistematic, atât drepturile inculpaţilor, cât şi cele
ale avocaţilor apărării”, a subliniat.

Sanader a mai fost condamnat definitiv în acest caz. În
procesul comun al dosarelor Hypo Bank şi Mol-INA, judecătoria
judeţeană din Zagreb l-a condamnat, în noiembrie 2012, la zece de
ani de închisoare – pentru speculaţii de război, abuz în serviciu
şi dare de mită. Hotărârea a devenit definitivă în 2014, în urma
sentinţei pronunţate de curtea supremă din Croaţia, care a redus
pedeapsa la opt ani şi jumătate de închisoare. După pronunţare,
fostul premier croat s-a adresat curţii constituţionale şi în iulie
2015 a obţinut anularea sentinţei, pe motive de vicii de procedură,
instanţa dispunând rejudecarea.

Urmărirea penală a lui Zsolt Hernádi a început în 2013, de
către USKOK, agenţia croată de luptă împotriva crimei organizate şi
a corupţiei. Potrivit USKOK, între 2008 şi 2009, liderul Mol i-a
oferit o mită de zece milioane de euro premierului croat în
funcţie, Ivo Sanader. Mol S.A. şi Zsolt Hernádi au respins
acuzaţiile şi au afirmat că nu au corupt niciodată un politician şi
că nu au oferit mită nici pentru dobândirea drepturilor de control
asupra INA.

În iulie 2011, Parchetul General al Ungariei a dispus demararea
unei anchete împotriva unui autor necunoscut, cu suspiciunea
săvârşirii infracţiunii de dare de mită în vederea încălcării
obligaţiilor în relaţiile internaţionale. Parchetul a constatat că
nu a fost săvârşită nicio infracţiune în interesul Mol şi din
partea conducerii acesteia, astfel că a încheiat ancheta pe motivul
lipsei infracţiunii.

În 2013, instanţa maghiară a refuzat executarea mandatului de
arestare european emis de către parchetul croat împotriva lui Zsolt
Hernádi, motivând că, în opinia sa, mandatul a fost emis în acelaşi
caz în care parchetul din Ungaria a efectuat deja cercetări şi a
încheiat ancheta motivul lipsei infracţiunii.