Cluj-Napoca/Valea Uzului, vineri, 25 octombrie 2019 (MTI) -
Constantin Toma, primarul oraşului Dărmăneşti, judeţul Bacău, a
oferit vineri distincţii persoanelor care, în data de 6 iunie,
ocolind lanţul uman al maghiarilor, au fost primele care au pătruns
în cimitirul militar. La fel, i s-a oferit şi acelui preot ortodox
care, după ocuparea prin forţă a cimitirului, a sfinţit sola
eroilor români.
Cu ocazia Zilei Armatei, aceleaşi organizaţii naţionaliste
care, în data de 6 iunie au trecut în marş pe la cimitirele
militare din zonă şi au pătruns cu forţa în cimitirul militar din
Valea Uzului apărat de maghiari cu un lanţ viu, au organizat vineri
o comemorare în Cimitirul militar din Valea Uzului. Comemorarea de
vineri s-a limitat exclusiv la Cimitirul militar din Valea Uzului.
Agenţia de ştiri Agerpres a estimat în jur de 600 de
participanţi, dintre care mulţi au intrat în cimitir purtând
costume tradiţionale populare, steaguri româneşti sau torţe.
Agenţia ungară de presă MTI a aflat de la corespondentul
portalului de ştiri Székelyhon.ro aflat la faţa locului, vineri,
comemorarea a început cu intonarea imnului iar apoi a continuat cu
o slujbă religioasă de pomenire. Au fost citite apoi numele celor
149 de soldaţi români care – după părerea organizatorilor – au fost
înmormântaţi în Cimitirul militar din Valea Uzului. După rostirea
fiecărui nume, mulţimea a răspuns: “prezent”.
În discursul său primarul Constantin Toma a menţionat că
administraţia locală pe care o conduce nu a putut să stea
impasibilă şi doar să privească la ce s-a întâmplat în ultimii 50
de ani în cimitir. Primarul a considerat că este corect ca în
cimitir să fie ridicate cruci simbolice pentru cei care au apărat
zona.
Primarul a oferit distincţia “Fii ai Văii Uzului” acelor
persoane care, în data de 6 iunie, au fost primele care au pătruns
în cimitirul militar, au sfinţit sola românească şi monumentul sub
formă de cruce celtică. A primit distincţie şi acel băiat de 14 ani
care a intrat primul în cimitir şi care s-a căţărat pe monumentul
militarilor maghiari căzuţi în cel de-Al Doilea Război Mondial, şi
a fluturat tricolorul românesc de acolo. A fost decorat şi acel
preot ortodox care a oficiat ceremonia de sfinţire.
Primăria Dărmăneşti a delimitat, în aprilie, în mod arbitrar, o
solă românească în cimitirul militar din Valea Uzului, situat la
graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău. Administrat înainte de
Primăria Sânmartin din Ţinutul Secuiesc, cimitirul era considerat
de comunitatea locală ca fiind cimitir maghiar. În data de 6 iunie,
mii de români au intrat cu forţa în cimitir pentru a participa la
sfinţirea după rit ortodox a solei şi a monumentului românesc.
Maghiarii au încercat să îi împiedice pe aceştia să între în
cimitir formând un lanţ uman.
Într-o sinteză publicată în 12 iunie, Oficiul Naţional pentru
Cultul Eroilor (ONCE), subordonat Ministerului Apărării Naţionale
din România, a clarificat faptul că soldaţii români despre care se
credea anterior că se odihnesc în cimitirul militar din Valea
Uzului, nu au fost înhumaţi aici, iar potrivit ministerului, în
cimitirul situat la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău, care este
revendicat de ambele părţi, se odihnesc 11 soldaţi români. La
sfârşitul lunii iulie, comandantul Institutului şi Muzeului Militar
(HM HIM) de la Budapesta, a prezentat, în cadrul unei dezbateri
care a avut loc la Băile Tuşnad, documente care atestă faptul că nu
toţi soldaţii consideraţi români erau, de fapt, români. Cinci
dintre aceştia au servit în armata maghiară, iar un studiu anterior
a stabilit că un alt soldat a servit în armata rusă.
