La Budapesta a fost prezentată o scrisoare de adio, necunoscută până acum, a unuia dintre cei 13 martiri de la Arad

 

Budapesta, miercuri, 2 octombrie 2019 (MTI) - La Arhivele Naţionale din Ungaria a fost prezentată, miercuri, o scrisoare de adio a locotenentului-general Ernő Kiss, unul dintre cei 13 martiri arădeni.

Scrisoarea olografă, în limba germană, are o importanţă
istorică, iar Arhivele Naţionale din Ungaria a cumpărat-o la o
licitaţie a Anticariatului Central din Budapesta, cu sprijinul
Ministerului Resurselor Umane din Ungaria. Scrisoarea a fost
păstrată într-o colecţie privată şi nu a putut fi cercetată. Până
acum au fost cunoscute două scrisori de adio ale lui Ernő Kiss.

Scrisoarea a fost datată la 5 octombrie 1849 şi a fost adresată
surorii lui Ernő Kiss, baroneasa Juliana von Leeuwen, care,
potrivit documentului, a încercat să îşi ajute fratele prin
contactele sale la nivel înalt, la Curte. În scrisoare, ofiţerul
îşi exprimă loialitatea faţă de Casa de Habsburg, respectiv scrie
despre faptul că a încercat să mijlocească pacea dintre cele două
imperii şi că a solicitat în zadar demiterea sa de la guvernul
ungar. Acest din urmă enunţ este confirmat şi de alte date
istorice, potrivit cărora Ernő Kiss a solicitat demiterea sa în
ianuarie 1849, lucru pe care care Lajos Kossuth l-a refuzat
printr-o scrisoare politicoasă, dar fermă.

Ernő Kiss a dat dovadă de persistenţă de-a lungul Revoluţiei
Ungare de la 1848, a fost un bărbat adevărat, un militar adevărat
şi un creştin adevărat, a declarat Miklós Kásler, ministrul ungar
al resurselor umane, la conferinţa de presă organizată cu ocazia
comemorării a 170 de ani de la executarea martirilor arădeni, în
cadrul căreia documentul a fost predat arhivelor.

Ministrul a reamintit că, deşi ar fi putut să o facă, Ernő Kiss
nu s-a sustras din faţa tragerii la răspundere – la fel cum nici
ceilalţi martiri de la Arad nu au făcut-o. Întrucât nu şi-a mânat
trupele împotriva forţelor imperiale, sentinţa sa a fost
modificată: în loc de moarte prin spânzurare, a fost condamnat la
moarte prin împuşcare. La executarea sentinţei, primul glonţ i-a
nimerit umărul, apoi a ordonat el însuşi o nouă salvă plutonului de
execuţie.

În această scrisoare de adio, Ernő Kiss îi cere surorii sale să
nu fie supărată pe nimeni şi să îi ierte pe duşmani, a adăugat
Miklós Kásler.

În elementele sale, conţinutul scrisorii de trei pagini este în
conformitate cu scrisorile de adio ale lui Ernő Kiss, cunoscute
până acum, a spus, în cadrul evenimentului, arhivistul principal
György Németh. Acesta a mai adăugat că Ernő Kiss s-a născut într-o
familie de armeni bogaţi şi a fost unul dintre puţinii ofiţeri
imperiali de rang înalt care au trecut la armata maghiară şi au
servit pe tot parcursul revoluţiei ungare. Din acest motiv a avut,
întotdeauna, parte de stima adâncă a lui Lajos Kossuth.

Arhivistul a mai subliniat că verdictul lui Ernő Kiss a fost
primul care a fost anunţat în cazul celor treisprezece martiri de
la Arad. După executare, ordonanţa sa l-a dezgropat în secret şi
l-a îngropat într-un cimitir din Arad, trecând pe mormânt un nume
fals. Peste câteva săptămâni a fost înmormântat din nou la Ravni
Topolovac, în Voivodina, unde s-a aflat timp de 16 ani, iar mai
apoi şi-a găsit locul final de odihnă în cripta familiei, în
localitatea Elemir din Serbia.