Judeţele din Secuime, printre codaşe la promovabilitatea de la Bacalaureat

 

Cluj-Napoca, marţi, 9 iulie 2019 (MTI) - O treime din cei înscrişi la examenul de bacalaureat nu au reuşit să promoveze, iar judeţele din Ţinutul Secuiesc sunt mult sub media de promovabilitate pe ţară, scriu cotidienele locale în ediţia de marţi.

Rezultatele examenului – care pot suferi mici modificări după
perioada de contestaţii – au fost publicate luni. 67,2 la sută
dintre cei înscrişi au obţinut note de trecere, la nivel naţional,
acesta fiind cel mai slab rezultat de la bacalaureat din ultimii
cinci ani.

Cea mai mare rată de promovabilitate a avut-o Bucureştiul cu
80,94 la sută, urmat de Cluj (80,71 la sută), Iaşi (76,3), Bacău
(75,96) şi Sibiu (74,54). Judeţele din Secuime se află la coada
clasamentului. Rezultatele slabe obţinute în judeţul Harghita, unde
50,3 procente din candidaţi au promovat, au fost întrecute doar de
cele înregistrate în judeţele Ilfov şi Giurgiu. Din ultimele două
judeţe, cel mai probabil, elevii buni au plecat la şcolile din
Capitală, aceasta fiind o explicaţie a rezultatele slabe de la
bacalaureat.

În judeţul Mureş 60,8 la sută din elevii înscrişi la examen au
obţinut media de trecere, pe când în Covasna procentul a fost de
58,4 la sută. În cele cinci colegii tehnice din Harghita toţi
candidaţii au fost respinşi. Potrivit cotidianului Krónika: în
judeţul Harghita au fost înscrişi 2228 de elevi la examenul de
bacalaureat, iar 100 nu au promovat niciun examen. Dintre cei 2128
de candidaţi 1071 au obţinut media de trecere (minium 6), iar
dintre cei respinşi cei mai mulţi – aproape o mie – nu au reuşit să
obţină notă de cinci la examenul scris de limba şi literatura
română.

Inspectorul şcolar general al judeţului Covasna, Imre Kiss, a
spus: cei mai mulţi tineri care nu au reuşit la proba de
bacalaureat în judeţul Covasna au fost respinşi la o singură
materie, limba şi literatura română. În judeţul Covasna, au fost
1147 de candidaţi la examenele de la bacalaureat, fiind respinşi
670. În Mureş, din cei 3488 de liceeni înscrişi, s-au prezentat la
examen 3332 şi au promovat probele de la bacalaureat 2028 dintre ei.

În sistemul român de învăţământ elevii maghiari au aceleaşi
subiecte de bacalaureat, la proba de limba şi literatura română,
precum cei care învaţă în română. Această regulă îi discriminează
în primul rând pe acei elevi care locuiesc în zone cu populaţie
majoritar maghiară şi întâlnesc limba română doar la şcoală.
Ministerul Educaţiei a început introducerea predării diferenţiate a
limbii române în sistemul de învăţământ, dar acest proces a ajuns
doar până în clasa a VI-a.

Fundaţia Székely Figyelő şi Tineretul Maghiar din Ardeal (EMI)
le-au sugerat tinerilor care nu au reuşit să promoveze proba de
limba română, să depună o plângere la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului (CEDO), reclamând sistemul discriminatoriu de
examinare de la bacalaureat. Anul trecut mai mulţi liceeni au
întreprins acest demers, fiind informaţi anul acesta în martie, că
instanţa din Strasbourg le-a înregistrat cauza.

Reprezentanţii Partidului Civic Maghiar (PCM) au depus în
Parlamentul României în iunie un proiect de lege care ar elimina
proba de limba şi literatură română din examenul de capacitate de
la finele clasei a VIII-a şi din cel de bacalaureat, pentru
candidaţii care urmează cursurile în limba maternă. Proiectul nu
s-a bucurat nici de susţinerea UDMR, nici de cea a Uniunii
Pedagogilor Maghiari din România (RMPSZ).