Cimitirul militar din Valea Uzului - Primăria din Dărmăneşti încearcă să dovedească legitimitatea transformărilor

 

Cluj-Napoca, luni, 6 mai 2019 (MTI) - Primăria din Dărmăneşti, judeţul Bacău, încearcă să dovedească, printr-un comunicat remis luni, legitimitatea transformărilor cimitirului militar din Valea Uzului justificând realizarea solei eroilor români fără să aibă acordul Consiliului local din Sânmartin care se îngrijeşte de cimitir.

În comunicatul semnat de primarul Constantin Toma, remis
agenţiei ungare de presă MTI, primăria oraşului afirmă că
“cimitirul internaţional de la Valea Uzului” a fost înfiinţat de
“Societatea Cultul Eroilor” între anii 1926 şi 1927, în cimitir
fiind îngropaţi 1306 de soldaţi români, maghiari, germani,
austrieci, italieni, ruşi şi sârbi. Statutul internaţional al
cimitirului s-a păstrat până în anul 1994 când, la iniţiativa
autorităţilor locale din comuna Sânmartin, s-a început reabilitarea
parcelei maghiare. Consilul local din Dărmăneşti consideră că, în
timpul lucrărilor de reabilitare iniţiate de autorităţile locale
din Sânmartin, care au durat până în 2013, nu s-a ţinut cont de
planul de amplasament al cimitirului din anul 1926.

Comunicatul primăriei din Dărmăneşti citează adresa Oficiului
de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău datată în octombrie
2018, conform căreia cimitirul militar din Valea Uzului se află pe
teritoriul unităţii administrativ teritoriale a oraşului
Dărmăneşti. Municipalitatea recunoaşte că tronsoanele de hotar
între unităţile administrativ teritoriale Sânmartin şi Dărmăneşti
au rămas în litigiu, chiar şi după întâlnirea pentru conciliere din
octombrie 2012 a Oficiilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
din cele două judeţe învecinate, Harghita şi Bacău.

În comunicat este citată şi adresa din 2011 a Agenţiei
Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară conform căreia, în
cazul în care limita interjudeţeană nu este agreată de Oficiile
Judeţene învecinate, atunci limita va fi preluată din arhiva fostei
Direcţii Fond Naţional Geodezic, deţinută la data de 10 ianuarie
1990. Potrivit Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
Bacău, cimitirul militar se află pe teritoriul unităţii
administrativ teritoriale a oraşului Dărmăneşti, conform situaţiei
din 1990 afişată pe Geoportalul INSPIRE al României.

Primăria face referire şi la faptul că, pentru execuţia
lucrărilor de construire a solei eroilor români, s-a ţinut cont şi
de planul de amplasament al cimitirului realizat în anul 1926,
respectiv de situaţia reală a cimitirului din noiembrie 2018, iar
pentru realizarea solei eroilor români a fost desemnat un teren
liber de sarcini în interiorul “cimitirului internaţional”.

De asemenea, Primăria precizează că pentru municipalitate este
importantă memoria tuturor eroilor din cimitir şi, prin urmare, a
arborat, spre cinstire, steagurile tuturor statelor care au
înhumaţi militari în cimitirul militar din Valea Uzului. În
comunicat se mai arată că, prin reabilitarea solei eroilor români,
Primăria din Dărmăneşti aduce un omagiu tuturor eroilor căzuţi în
cele două deflagraţii mondiale şi se va continua colaborarea cu
statele care au înhumaţi militari în vederea construirii unei sole
pentru fiecare sat în parte în “cimitirul internaţional” din Valea
Uzului.

Primăria Dărmăneşti a anunţat pentru data de 17 mai inaugurarea
locului memorial dedicat soldaţilor români. Atât politicienii UDMR,
cât şi Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al
Comerţului Exterior, au cerut stoparea transformării cimitirului
până la clarificarea situaţiei juridice.

Cimitirul militar din Valea Uzului este cel mai mare şi cel mai
important memorial din Harghita dedicat Primului Război Mondial. În
1994, în cimitir a fost ridicat şi un monument dedicat militarilor
maghiari căzuţi în zonă în cel de-Al Doilea Război Mondial, aici
având loc, la data de 26 august a fiecărui an, comemorări de mare
anvergură.

Cimitirul, care se află în administrarea comunei Sânmartin de
mai mulţi ani, a fost renovat din resursele administraţiei locale
şi din donaţiile Ministerului Apărării din Ungaria şi ale unor
persoane fizice. În locul care este împrejmuit şi în care intrarea
se face printr-o poartă secuiască, au fost ridicate aproximativ 600
de cruci de lemn. Crucile de beton care amintesc de militarii
români au fost amplasate, o parte pe aleea principală a
cimitirului, iar cealaltă parte, pe locurile încă nemarcate ale
militarilor maghiari.