Şedinţa KMKF - Szijjártó: nu vom sacrifica drepturile comunităţii maghiare la nicio presiune

 

Budapesta, vineri, 8 martie 2019 (MTI) - Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó a promis apărarea drepturilor comunităţilor maghiare în cadrul plenarei Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF), care a avut loc vineri, la sediul Parlamentului Ungariei.

“Politica externă ungară sprijină în continuare principiul
conform căruia drepturile comunităţii maghiare nu le vom sacrifica
pe altarul niciunui interes geopolitic, în ciuda diferitelor
presiuni, independent de cât de mare este acea presiune, chiar şi
dacă vine – în unele situaţii – de la prieteni buni” – a anunţat
Péter Szijjártó, promiţând membrilor comunităţii maghiare din
Bazinul Carpatic că se pot baza în continuare pe diplomaţia ungară.

Cu referire la Ucraina, acesta a spus: orice “prieten bun sau
puternic” ar face presiuni asupra Ungariei, guvernul nu va renunţa
la politica de a opri, prin veto, întrunirea comisiei NATO-Ucraina,
respectiv nu va susţine avansarea integrării europene sau
euroatlantice a Ucrainei, până când Guvernul de la Kiev nu va
renunţa la politica sa antimaghiară şi nu va reda drepturile luate
în ultimii ani de la maghiari, prin decizii parlamentare.

Péter Szijjártó a comunicat: politica externă a Ungariei şi a
Guvernului Ungariei va fi orientată şi pe viitor spre Europa
Centrală, în cadrul căreia toată lumea va trebuie să se aştepte la
o focusare extrem de puternică pe Bazinul Carpatic.

Ministrul a amintit că în urmă cu câtiva ani încă se punea
problema care este politica corectă: dacă soluţionarea problemelor
care ating viaţa comunităţilor maghiare va fi impusă ca o condiţie
de bază în discuţiile cu ţările învecinate sau, în interesul
soluţionării acestor chestiuni problematice, construiesc relaţii de
prietenie în alte domenii ale vieţii.

Şeful diplomaţiei ungare consideră că decizia strategică a
Ungariei de a se strădui să aibă o relaţie bună cu vecinii în
chestiuni practice şi pragmatice a îmbunătăţit condiţiile de trai
ale comunităţilor naţionale maghiare, fapt ce poate fi confirmat de
liderii organizaţiilor maghiare din Bazinul Carpatic.

Acesta a spus: colaborarea economică dintre Ungaria şi vecinii
săi din Bazinul Carpatic s-a lărgit dinamic în ultimii zece ani,
volumul schimburilor comerciale a crescut cu 61 la sută, ceea ce a
creat o dependenţă reciprocă, care face necesară şi indispensabilă
dezvoltarea colaborării şi în alte domenii ale vieţii.

Ministrul a pomenit şi programele de dezvoltare economică
derulate de către Guvernul Ungariei în statele vecine, programe
care în 2016, 2017 şi 2018 au acordat sprijn de 60,8 de miliarde
(191 de milioane de euro ) de forinţi, care au generat investiţii
totale în valoare de 108 miliarde de forinţi (340 de milioane de
euro) unui număr total de 37 de mii de IMM-uri şi fermieri.

Acesta a declarat că programele continuă şi în 2019: în
Transilvania marilor proiecte de investiţie în agricultură depuse
în Ţinutul Secuiesc au o valoare de 25 de miliard de forinţi (78,8
de milioane de euro), în Slovacia sunt finanţate marile investiţii
cu un concurs de proiecte legat de integrare, în valoare de 10
miliarde de forinţi (31,5 mlioane de euro), în Voivodina susţin cu
1,5 miliarde de forinţi (4,7 milioane de euro) achiziţia de case în
mediul rural, agroturismul şi investiţiile în turism, iar zonele
Mura şi Drava (Slovenia) primesc câte un miliard de forinţi (3,1
milioane de forinţi) astfel că cei care doresc, pot depune proiecte
pentru achiziţia de case şi teren în zoa rurală.

Acesta a remarcat: cu excepţia Ucrainei s-a reuşit căderea de
acord cu conducerea politică a ţărilor, pentru ca aceste programe
să nu fie văzute cu ochi duşmănoşi, dar, “în ciuda mediului
furtunos”, programul continuă şi în Ucraina Subcarpatică, cu un
concurs de proiecte de 5,2 miliarde de forinţi (16,4 milioanen de
euro).