Judeţele din Secuime pun bazele unei colaborări cu Tirolul de Sud

 

Cluj-Napoca/Sfântu Gheorghe, joi, 21 februarie 2019 (MTI) - Preşedinţii consiliilor judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, care alcătuiesc Ţinutul Secuiesc, şi viceguvernatorul regiunii autonome Bolzano (Tirolul de Sud) din Italia au semnat, joi, la Sfântu Gheorghe o declaraţie de intenţie privind elaborarea unui acord de colaborare.

Printre altele, în document se face trimitere la faptul că în
regiunea preponderent maghiară din România şi în regiunea din
Italia, în care populaţia germană este majoritară, există viziuni
similare privind înţelegerea culturală, colaborarea dintre
minoritate şi majoritate, convieţuirea dintre grupurile etnice.
Declaraţia de intenţie mai stipulează că scopul relaţiilor ce
urmează să fie stabilite este dezvoltarea economică a ambelor
regiuni, precum şi schimburi de bune practici în domeniul
educaţiei, turismului, agriculturii, a sistemului de asociere,
precum şi în domeniul mărcilor înregistrate locale şi regionale.

Din partea judeţului Covasna declaraţia de intenţie a fost
semnată de Sándor Tamás, din partea Harghitei de Csaba Borboly şi
din partea Mureşului de Péter Ferenc, iar Tirolul de Sud a fost
reprezentat de viceguvernatorul Daniel Alfreider. Potrivit
documentului: semnatarii se angajează la elaborarea unui acord
care, după aprobarea tuturor autorităţilor locale şi ale celor două
state, să fie baza legală a atingerii scopurilor comune şi care va
contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre popoarele
Italiei şi României.

Ceremonia de semnare a fost precedată de o conferinţă Ţinutul
Secuiesc – Tirolul de Sud, la care preşedintele Consiliului
Judeţean (CJ) Covasna, Sándor Tamás a remarcat că Ţinutul Secuiesc
este atât ca teritoriu, cât şi ca populaţie de două ori mai mare
decât Tirolul de Sud, însă în cele două regiuni raportul
majoritate-minoritate, viaţa de la ţară şi trecutul istoric sunt
asemănătoare. Istoria Tirolului de Sud a luat o întorsătură
pozitivă doar după anii 1970, după legalizarea autonomiei
teritoriale a provinciei. Politicianul a subliniat: pentru Ţinutul
Secuiesc pacea etnică înfăptuită în Tirolul de Sud este exemplară,
iar aceasta a avut drept rezultat şi un avânt economic.

Csaba Borboly, preşedintele CJ Harghita, a amintit exemplul
multilingvismului sud-tirolian: şi în Ţinutul Secuiesc ar fi
avantajos dacă şi românii ar învăţa maghiara. El a menţionat
eforturile pe care le-a depus ca elevii maghiari să poată învăţa în
mod corespunzător limba română. “Nu vom putea să ne învingem unii
pe alţii. Toată lumea trebuie să înţeleagă asta” – a afirmat
politicianul, adăugând că ar trebui ajuns în situaţia în care şi
românii din Ţinutul Secuiesc să simtă că regiunea e patria lor.

Ferenc Péter, preşedintele CJ Mureş a spus că existenţa de
comunitate minoritară autohtonă va putea apropia cetăţenii celor
două regiuni, în ciuda marilor diferenţe sociale.

Preşedintele Federaţiei Minorităţilor Naţionale din Europa
(FUEN), Loránt Vincze a vorbit despre lupta comună a celor din
Tirolul de Sud şi Transilvania pentru a convinge Uniunea Europeană,
prin intermediul iniţiativei cetăţeneşti europene Minority
SafePack, că toate comunităţile minoritare autohtone trebuie
privite ca o valoare.

Viceguvernatorul Daniel Alfreider a reamintit că Tirolul de Sud
şi-a obţinut autonomia teritorială după ce cauza a căpătat răsunet
internaţional şi toată lumea şi-a dorit o soluţie paşnică. El a
subliniat: toate conflictele sunt o pierdere de timp, motiv pentru
care trebuie să existe strădanii pentru evitarea lor. Alfreider
consideră că premisa autonomiei este descentralizarea. Dezvoltarea
regiunii devine mai ieftină, dacă despre teme locale decid
comunităţile locale, afectate direct de aceste decizii.