La Bacău va fi oficiată în fiecare lună o liturghie în limba maghiară

 

Cluj-Napoca, miercuri, 23 ianuarie 2019 (MTI) - Episcopia Romano-Catolică de Iaşi şi-a dat acordul ca la Bacău să fie oficiată câte o slujbă în limba maghiară în fiecare lună - scrie în numărul de miercuri cotidianul Ziarul de Bacău.

Potrivit articolului, în ultima duminică a fiecărei luni, în
biserica parohială Sfântul Nicolae, aflată în apropierea Pieţei
Centrale din Bacău, va avea loc o liturghie în limba maghiară.
Pentru celebrarea acestora au fost numiţi preoţii parohi Felix
Măriuţ din Faraoani şi Andrei Varga din Valea Seacă.

Etnograful Tinca Nistor, responsabil pentru problemele de
religie în cadrul Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova
(ACCM), a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că decizia
constituie o premieră: de la 1884 încoace de când există Dieceza de
Iaşi, este pentru prima oară când pe teritoriul diecezei vor avea
loc, prin decizia conducerii acesteia şi în mod regulat, liturghii
în limba maghiară.

Până acum cererile în acest sens ale ceangăilor maghiari din
Moldova au fost respinse de către episcopul romano-catolic de Iaşi,
Petre Gherghel, aflat în funcţie din 1990. Acesta afirmase anterior
că va aproba liturghiile în limba maghiară numai în cazul în care
se vor convinge că cel puţin doi la sută dintre enoriaşi nu înţeleg
limba română.

Slujbele în limba maghiară au fost aprobate de episcopie în
urma cererii înaintate de Rezső Boros, profesor în cadrul
programului educaţional al ceangăilor din Moldova – a specificat
Tinca Nistor.

Etnograful a reamintit că lupta pentru autorizarea slujbelor în
limba maghiară durează de aproape trei decenii, astfel că
intenţionează să publice toată corespondenţa – care însumează două
volume – pe care a susţinut-o în acest sens cu diferiţi lideri ai
bisericii. “Eu atât am plâns la Episcopia Romano-Catolică de Iaşi,
încât până şi pietrele s-ar fi înmuiat deja, dar delegaţia noastră
a fost pusă faţă în faţă cu zece preoţi, care ne explicau că limba
ceangăilor nu este limbă maghiară” – a povestit etnograful, care
după terminarea studiilor sale s-a întors în satul său natal,
Pustiana. Acesta a mai specificat că în timpul celor aproape trei
decenii de luptă, în Moldova s-a dus o întreagă generaţie care şi-a
dorit cu ardoare liturghii în limba maghiară, oameni care abia dacă
înţelegeau limba română. În această perioadă a apărut însă şi o
nouă generaţie de preoţi, care au o mai bună înţelegere pentru
nevoile enoriaşilor – a mai adăugat Nistor.

Potrivit etnografului, liturghia în limba maghiară de la Bacău
este considerată la fel de importantă ca vizita Papei Francisc la
Şumuleu Ciuc. Acesta a mai adăugat că speră că la prima slujbă care
va fi oficiată în limba maghiară, la 27 ianuarie, credincioşii din
satele de ceangăi, care încă mai vorbesc limba maghiară, să vină
într-un număr cât mai mare la biserica Sfântul Nicolae din Bacău.

Totuşi, prin liturghia în limba maghiară de la Bacău, problema
slujbelor în limba maternă a ceangăilor din Moldova nu este pe
deplin rezolvată – a mai specificat etnograful. Se va menţine
solicitarea ca liturghiile în limba maghiară să fie introduse în
toate satele de ceangăi în care există dorinţă pentru acest lucru.
A mai anunţat că va merge în martie în audienţă pentru acest lucru
la nunţiul apostolic Miguel Maury Buendia de la Bucureşti.

În cele opt judeţe ale Moldovei care aparţin de Episcopia
Romano-Catolică de Iaşi trăiesc – conform datelor disponibile pe
pagina de internet a episcopiei – peste 200.000 de credincioşi
romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează că numărul
catolicilor moldoveni care vorbesc unul dintre dialectele maghiare
se ridică la 30-40 de mii.