Dizolvarea ADEC, cerută în instanţă

Árus a oferit detalii despre acest demers în cadrul unei
conferinţe de presă de la Gheorgheni, declarând că a depus acţiunea
la Judecătoria Secorului 3, care a emis actul de înfiinţare, cerând
dizolvarea asociaţiei. Acesta susţine că şi-a motivat cererea prin
faptul că asociaţia fondată de blogger-ul Dan Tănasă nu îşi
îndeplineşte prevederile hotărârii de guvern (HG) privind
activitatea asociaţiilor şi specificările din propriul statut.

Zsolt Árus a declarat corespondentului agenţiei ungare de presă
MTI că în statutul ADEC, înregistrată în 2014, se arată că mandatul
consiliului director este limitat la doi ani. Asociaţia însă nu a
înregistrat la instanţă un nou consiliu director, din 2016, când a
expirat mandatul organului vechi de conducere. Árus mai reproşează
că în statutul asociaţiei nu apar acele scopuri care se reflectă în
activitatea ADEC.

Statutul asociaţiei prevede că ea are drept scop “promovarea
României ca stat naţional demn în Europa prin promovarea coeziunii
cetăţenilor, promovarea culturii şi a tradiţiilor, a istoriei şi
justiţiei”. ADEC şi-a impus drept scop şi să lupte pentru
“respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
cu precădere pentru respectarea drepturilor identitare, culturale,
sociale şi de altă natură a cetăţenilor români de naţionalitate
română din România sau diasporă”.

Árus menţionează prevederile OG 26/2000, potrivit cărora se
desfiinţează de drept acea asociaţie, al cărei consiliu director nu
este capabil să se formeze timp de un an, potrivit statutului. A
remarcat: ordonanţa mai prevede că instanţa poate dizolva o
organizaţie, la solicitarea unei părţi interesate, dacă organizaţia
nu desfăşoară acea acivitate pentru care a fost fondată. Árus a
spus pentru MTI că el însuşi este o parte interesată, având în
vedere că are mai multe procese pe rol cu asociaţia. Într-un astfel
de proces a depus ADEC documentul fondator şi statutul, ca să
demonstreze că Dan Tănasă este îndreptăţit să reprezinte asociaţia.

Zsolt Árus este de părere că dacă s-ar reuşi dizolvarea, pe
cale juridică, a ADEC, atunci acea sentinţă ar putea fi un motiv de
redeschidere a fiecărui proces pe care asociaţia l-a iniţiat
împotriva limbii maghiare şi a simbolurilor maghiare.

Potrivit portalului instanţelor din România ADEC a deschis
peste 160 de procese în primul rând împotriva consiliilor locale şi
instituţiilor publice din Ţinutul Secuiesc pentru folosirea
steagului secuiesc sau unguresc, precum şi în cazul inscripţiilor
în limba maghiară. Majoritatea proceselor au fost câştigate de
către asociaţia lui Tănasă.