Cluj-Napoca, joi, 29 noiembrie 2018 (MTI) - Presa de limbă
maghiară din Transilvania scrie joi despre o sărbătoare cu gust
amar în legătură cu centenarul declarării unilaterale a unirii
Transilvaniei cu România.
Cotidianul Háromszék scrie în editorialul de joi că în afară de
“câteva monumente de o valoare îndoielnică” şi inaugurarea unei
catedrale imense, pe jumătate terminată, în România nici nu s-a
încercat să se construiască ceva durabil, cu ocazia Centenarului.
Jurnalistul notează: nu a fost realizată conectarea regiunilor
istorice prin autostrăzi şi chiar şi călătoria cu trenul de la un
capăt al ţării în altul durează aproape la fel de mult ca în urmă
cu o sută de ani.
Editorialistul consideră că politica şi societatea românească
este mai divizată ca oricând. “S-a permanentizat războiul dintre
şeful statului şi cei mai importanţi politicieni ai partidelor
coaliţiei de guvernământ. (…) Antitezele dintre Opoziţie şi
majoritatea guvernamentală au degenerat în dispute ieftine, obosesc
în înghiontiri, iar o idee bună, progresivă nu s-a mai născut de
mult. Pare că, în acest mare conflict există, totuşi, un punct
comun: sentimentul antimaghiar” – crede Háromszék.
Articolul menţionează că “euforia Centenarului este bun numai
pentru înfrumuseţarea trecutului, dar de construit prezentul, a
avea o viziune asupra viitorului, prea puţin, iar până când
singurul lucru care leagă este ura împotriva noastră, a
maghiarilor, nici nu există speranţe mari ca România să devină o
ţară în care se poate trăi mai bine nici în anul o sută unu al ei”.
Cotidianul Krónika în editorialul ei de joi constată: “în urmă
cu o sută de ani, s-a întâmplat doar că puterile învingătoare,
folosind principiul autodeterminării drept paravan, având în vedere
propriile interese geopolitice, au rearanjat harta Europei
Centrale, cedând culturii balcanico-bizantine teritorii, care
istoric aparţineau culturii vestice”.
În opinia semnatarului articolului, în ultimii o sută de ani
România poate spune că a avut un singur succes, că “a reuşit să
românizeze, în mare măsură, prin izgonirea, extirparea, asimilarea
şi vinderea naţionalităţilor noua ţară care, de altfel, a fost
destul de eterogenă din punct de vedere etnic”. Semnatarul adaugă
că şi românii din Transilvania au primit drept răsplată acelaşi
lucru ca maghiarii drept pedeapsă: “România Mare a exploatat, mai
apoi a distrus teritoriile obţinute după 1918″.
Editorialistul Krónika constată că statul naţional unitar român
nu a fost niciodată mai conflictual, nu au existat niciodată
diferenţe politice mai mari între regiunile istorice şi o lipsă
atât de acută a unei viziuni asupra viitorului ca în prezent.
“Aşadar nu doar noi nu avem ce sărbători, ci, de fapt, nici
românii” – notează cotidianul.
