Isztimér, luni, 4 iunie 2018 (MTI) - Scopul legii privind
înfiinţarea zilei solidarităţii naţiunii a fost "oferirea unor
răspunsuri la Trianon, pentru că ele reprezintă viaţa în
următoarele secole", a spus vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén
tinerilor maghiari sosiţi din diasporă şi din Bazinul Carpatic în
Parcul Ungaria Mare din localitatea Isztimér (judeţul Fejér).
Zsolt Semjén a vorbit în faţa a circa 200 de copii, declarând
că ziua comemorării are trei semnificaţii: prima este sentimentul
doliului şi plângerii, a doua este rostirea adevărului în cazul
Trianon, iar a treia subliniază mândria, deoarece “am supravieţuit,
suntem aici”.
Vicepremierul a amintit că cei care au elaborat dictatul de la
Trianon au crezut că “omoară maghiarimea” prin distrugerea
economiei şi a societăţii sale, dar s-a dovedit a nu fi aşa.
La sărbătoarea zilei solidarităţii organizată în comun de
Uniunea Rákóczi şi Muzeul Trianon din Várpalota, Semjén a
subliniat: “tinerii maghiari care participă aici nu sunt oaspeţi şi
nici turişti, deoarece sunt acasă”.
Zsolt Semjén a spus că acele ţări care au beneficiat de pe urma
tratatului de la Trianon nu au niciun motiv de sărbătoare. Acesta a
vorbit despre statele care s-au format în urma Trianonului, dintre
care “Iugoslavia şi Cehoslovacia sunt de domeniul trecutului, iar
pentru România este o chestiune de destin naţional că românilor din
Republica Moldova nici prin gând nu le trece să se unească cu
România Mare, Ucriana nici nu a existat atunci, decât ca parte a
Uniunii Sovietice, pe când Austria a existat şi există, însă
relaţia republicii cu fostul imperiu este destul de ambivalentă”.
Vicepremierul a semnalat că în 1990, Ungaria era cel mai mic
stat din regiune, la fel ca Austria, însă statele din zonă care au
rezultat de pe urma destrămării Cehoslovaciei şi Iugoslaviei – cu
excepţia României şi Ucrainei – sunt toate mai mici decât patria
noastră.
“Am supravieţuit Trianonului şi credem că vom dăinui” – a
formulat vicepremierul de la Budapesta, adăugând că Guvernul
Ungariei face multe în acest sens. Conform spuselor sale sunt patru
lucruri de care e nevoie pentru ca părţile rupte de naţiunea
maghiară să dăinuie: sprijinirea păstrării identităţii prin
intermediul învăţământului, unificarea naţiunii în sens juridic,
prin acordarea cetăţeniei ungare, susţinerea partidelor politice
maghiare din afara graniţelor în scopul unei reprezentări cât mai
puternice în legislativ, precum şi întărirea economică a firmelor
maghiare cu activitate în teritoriile separate.
