Krónika: Declaraţiile revizioniste ale administraţiilor locale româneşti oferă argumente autonomiei Ţinutului Secuiesc

 

Cluj-Napoca, joi, 22 martie 2018 (MTI) - Declaraţiile adoptate de consiliile locale româneşti privind reunirea României cu Basarabia oferă posibilitatea de a argumenta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, notează cotidianul transilvănean de limbă maghiară, Krónika, în editorialul de joi.

Articolul se referă la declaraţia adoptată în unanimitate,
marţi, în Consiliul Judeţean Timiş privind reunirea României cu
Basarabia, a căror teritorii aparţin în mare parte Republicii
Moldova, dar şi Ucrainei. Deja mai multe consilii româneşti au
adoptat asemenea declaraţii, dar pe când aleşii locali din Buzău au
optat pentru precizarea că unirea ar avea un caracter simbolic, CJ
Timiş – precum Consiliul Local Lugoj – a luat exemplul Consiliului
Judeţean Prahova. Astfel, consilierii judeţeni solicită
parlamentelor din Bucureşti şi Chişinău adoptarea unei declaraţii
de intenţie comună, precum şi adoptarea unor legi care ar
facilitate unirea, făcând referire la acorduri internaţionale,
pacte condamnabile şi nevoia de “restabilire a adevărului istoric”.

Autorul editorialului susţine că în comparaţie cu solicitările
revizioniste ridicate oficial la rangul administraţiei locale prin
aceste “declaraţii despre reunire”, hotărârile zecilor de consilii
locale secuieşti luate în anii trecuţi respectă cum nu se poate mai
bine suveranitatea statului român. Deciziile adoptate de consiliile
locale din Secuime oglindeau dorinţa de a aparţine unei unităţi
administrative separate în cadrul României, care să poarte numele
de Ţinutul Secuiesc şi unde – alături de limba română – să fie
limbă oficială şi cea maghiară. Majoritatea acestor decizii au fost
atacate în contenciosul administrativ de către prefecţi, iar
instanţele le-au anulat.

“Putem paria cu viaţa că declaraţiile privind reunirea nu vor
ajunge pe rolul instanţelor”, se arată în editorialul Krónika, care
aminteşte că în februarie ministrul de externe al României, Teodor
Meleşcanu l-a asigurat pe omologul său din Chişinău că pentru
România stabilitatea ţării de peste Prut are o importanţă
fundamentală, iar “apropierea” cetăţenilor celor două state nu va
avea niciun efect legal.

“Deci mesajul este: dragă vecine, tu doar să zâmbeşti, când îţi
ameninţăm existenţa cu declaraţii venite de pe ambele maluri ale
Prutului, în timp ce noi amendăm dacă este arborat chiar şi un
steag de către cei care nouă nu ne plac”, a explicat atitudinea
românească autorul editorialului. Acesta a adăugat că s-ar cuvenit
ca dezideratele maghiare să profite de declaraţiile de unire ale
administraţiilor locale româneşti.

Articolul aminteşte: decizia adoptată Consiliul Judeţean
Timişoara face referire la punctul acordului de la Helsinki din
1975, ratificat de România, care prevede egalitatea şi dreptul de
autodeterminare al popoarelor. Editorialistul consideră că acum ar
fi momentul ca maghiarii din Transilvania să invoce “inteligent şi
cu voce tare” soarta şi drepturile românilor din Basarabia. Conform
articolului ar trebui accentuat şi faptul că visele secuilor, ale
maghiarilor din Transilvania sunt mult mai “umile”. “Noi nu doar că
am citit punctul 8 al acordului de la Helsinki, care sprijină
autodeterminarea, dar şi punctul 3 şi 4, care se referă la
inviolabilitatea graniţelor, respectiv la respectarea integrităţii
teritoriale a statelor”, conchide editorialistul Krónika.